< Iov 29 >
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
És továbbá előadta Jób a példázatát és mondta:
2 O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
Vajha úgy volnék, mint a múltnak hónapjaiban, mint a napokban, mikor Isten megőrzött engem;
3 Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
mikor ragyogott fejem fölött a mécsese s világosságánál sötétben jártam!
4 Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
Mint a hogy voltam férfikorom napjaiban, midőn Isten meghittsége volt sátorom felett;
5 Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
midőn még velem volt a Mindenható, körülöttem gyermekeim;
6 Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
midőn lépteim tejfölben fürödtek; s a szikla ontott mellettem olajpatakokat.
7 Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
Midőn a kapuhoz mentem a városba, a piaczon választottam ülőhelyemet:
8 Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
megláttak ifjak s elbújtak, aggastyánok fölkeltek, megállottak;
9 Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
vezérek visszatartották beszédjöket és kezüket tették szájukra;
10 Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
előkelőknek hangja elbújt és nyelvök inyökhöz tapadt.
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
Mert fül, mely hallott, boldognak mondott engem és szem, mely látott, tanúskodott mellettem.
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
Mert megmentettem a szegényt, ki esedezett, és az árvát, kinek nem volt segítője.
13 Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
Bujdosónak áldása reám szállt és özvegynek szívét ujjongtattam.
14 Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
Igazságot öltöttem fel s az felöltött engem, mint köpeny és süveg volt jogosságom.
15 Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
Szeme voltam a vaknak és lába én a sántának;
16 [Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
apjuk én a szűkölködőknek, és annak, kit nem ismertem, pörét átkutattam.
17 Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
Összetörtem a jogtalannak zápfogait, és fogai közül vetettem ki a ragadmányt.
18 Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
Mondtam: fészkemmel együtt fogok kimúlni s mint a főnix sokasítom napjaimat;
19 Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
gyökerem nyitva van a víznek, és harmat időz gallyamon;
20 Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
dicsőségem szinte új nálam s íjam a kezemben megifjodik.
21 Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
Rám hallgattak és várakoztak és csendben figyeltek tanácsomra.
22 După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
Szavam után nem szóltak többet, rájuk cseppegett beszédem;
23 Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
s mint esőre várakoztak: reám, és szájukat tátották tavaszi esőre.
24 [Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
Mosolyogtam rájuk, nem hitték; de arczom világosságát nem sötétítették el.
25 Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.
Választottam útjokat s fejtől ültem s ott időztem, mint király a csapatban mint a ki gyászolókat vigasztal.