Iov 29
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
And Job adds to lift up his allegory and says:
2 O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
“Who makes me as [in] months past, As [in] the days of God’s preserving me?
3 Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
In His causing His lamp to shine on my head, By His light I walk [through] darkness.
4 Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
As I have been in days of my maturity, And the counsel of God on my tent.
5 Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
When yet the Mighty One [is] with me. Around me—my young ones,
6 Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
When washing my goings with butter, And the firm rock [is] with me—streams of oil.
7 Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
When I go out to the gate by the city, In a broad place I prepare my seat.
8 Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
Youths have seen me, and they have been hidden, And the aged have risen—they stood up.
9 Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
Princes have kept in words, And they place a hand on their mouth.
10 Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
The voice of leaders has been hidden, And their tongue has cleaved to the palate.
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
For the ear heard, and declares me blessed, And the eye has seen, and testifies [to] me.
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
For I deliver the afflicted who is crying, And the fatherless who has no helper.
13 Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
The blessing of the perishing comes on me, And I cause the heart of the widow to sing.
14 Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
I have put on righteousness, and it clothes me, My justice as a robe and a crown.
15 Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
I have been eyes to the blind, And I [am] feet to the lame.
16 [Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
I [am] a father to the needy, And the cause I have not known I search out.
17 Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
And I break the jaw-teeth of the perverse, And from his teeth I cast away prey.
18 Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
And I say, I expire with my nest, And I multiply days as the sand.
19 Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
My root is open to the waters, And dew lodges on my branch.
20 Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
My glory [is] fresh with me, And my bow is renewed in my hand.
21 Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
They have listened to me, Indeed, they wait, and are silent for my counsel.
22 După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
After my word they do not change, And my speech drops on them,
23 Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
And they wait for me as [for] rain, And they have opened wide their mouth [As] for the spring rain.
24 [Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
I laugh at them—they give no credence, And do not cause the light of my face to fall.
25 Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.
I choose their way, and sit [as] head, And I dwell as a king in a troop, When he comforts mourners.”
