Iov 29
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
Job went on speaking.
2 O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
“I wish I was back in the old days when God looked after me!
3 Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
His light shone above me and lit my way through the darkness.
4 Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
When I was young and strong, God was my friend and spoke to me in my home.
5 Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
The Almighty was still with me and I was surrounded with my children.
6 Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
My herds produced much milk, and oil flowed freely from my olive presses.
7 Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
I went out to the city gate and took my seat in the public square.
8 Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
The young men saw me and moved out of the way; the elders would stand up for me.
9 Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
The leaders remained silent and covered their mouths with their hands.
10 Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
The voices of the officials were hushed; they held their tongues in my presence.
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
Everyone who listened to me praised me; whoever saw me commended me,
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
because I gave to the poor who called out to me and the orphans who had no one to help them.
13 Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
Those who were about to die blessed me; I made the widow sing for joy.
14 Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
Being true and acting right were what I wore for clothing.
15 Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
I was like eyes for the blind and feet for the lame.
16 [Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
I was like a father to the poor, and I defended the rights of strangers.
17 Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
I broke the jaw of the wicked and made them drop their prey from their teeth.
18 Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
I thought I would die at home, after many years.
19 Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
Like a tree my roots spread out to the water; the dew rests on my branches overnight.
20 Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
Fresh honors were always being given to me; my strength was renewed like an unfailing bow.
21 Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
People listened carefully to what I had to say; they kept quiet as they listened to my advice.
22 După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
Once I had spoken they had nothing else to say; what I said was enough.
23 Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
They waited for me like people waiting for rain; their mouths wide open for the spring rain.
24 [Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
When I smiled at them they could hardly believe it; my approval meant all the world to them.
25 Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.
I decided the way forward as their leader, living like a king among his soldiers, and when they were sad I comforted them.
