Iov 28
1 Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
[Habet argentum venarum suarum principia, et auro locus est in quo conflatur.
2 Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
Ferrum de terra tollitur, et lapis solutus calore in æs vertitur.
3 El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
Tempus posuit tenebris, et universorum finem ipse considerat: lapidem quoque caliginis et umbram mortis.
4 Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
Dividit torrens a populo peregrinante eos quos oblitus est pes egentis hominis, et invios.
5 Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
Terra de qua oriebatur panis, in loco suo igni subversa est.
6 Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
Locus sapphiri lapides ejus, et glebæ illius aurum.
7 Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
Semitam ignoravit avis, nec intuitus est eam oculus vulturis.
8 Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
Non calcaverunt eam filii institorum, nec pertransivit per eam leæna.
9 Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
Ad silicem extendit manum suam: subvertit a radicibus montes.
10 El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
In petris rivos excidit, et omne pretiosum vidit oculus ejus.
11 El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
Profunda quoque fluviorum scrutatus est, et abscondita in lucem produxit.
12 Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
Sapientia vero ubi invenitur? et quis est locus intelligentiæ?
13 Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
Nescit homo pretium ejus, nec invenitur in terra suaviter viventium.
14 Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
Abyssus dicit: Non est in me, et mare loquitur: Non est mecum.
15 Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
Non dabitur aurum obrizum pro ea, nec appendetur argentum in commutatione ejus.
16 Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
Non conferetur tinctis Indiæ coloribus, nec lapidi sardonycho pretiosissimo vel sapphiro.
17 Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
Non adæquabitur ei aurum vel vitrum, nec commutabuntur pro ea vasa auri.
18 Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
Excelsa et eminentia non memorabuntur comparatione ejus: trahitur autem sapientia de occultis.
19 Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
Non adæquabitur ei topazius de Æthiopia, nec tincturæ mundissimæ componetur.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
Unde ergo sapientia venit? et quis est locus intelligentiæ?
21 Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
Abscondita est ab oculis omnium viventium: volucres quoque cæli latet.
22 Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
Perditio et mors dixerunt: Auribus nostris audivimus famam ejus.
23 Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
Deus intelligit viam ejus, et ipse novit locum illius.
24 Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
Ipse enim fines mundi intuetur, et omnia quæ sub cælo sunt respicit.
25 Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
Qui fecit ventis pondus, et aquas appendit in mensura.
26 Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
Quando ponebat pluviis legem, et viam procellis sonantibus:
27 Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
tunc vidit illam et enarravit, et præparavit, et investigavit.
28 Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
Et dixit homini: Ecce timor Domini, ipsa est sapientia; et recedere a malo, intelligentia.]
