Iov 28
1 Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
Anverite, gen yon min pou ajan e yon plas pou rafine lò.
2 Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
Fè retire nan pousyè a e kwiv la fonn soti nan wòch la.
3 El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
Lòm fè tenèb la pati, e rive jis nan dènye limit lan. Li chache twouve wòch kap kache a, ak nan pwofon fènwa.
4 Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
Li fouye yon twou fon byen lwen kote moun rete, kote ki bliye nèt pa pye moun. Konsa, yo pandye, yo balanse byen lwen limanite.
5 Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
Pou tè a, depi nan li, manje sòti, men anba, li boulvèse tankou dife.
6 Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
Wòch li se sous a pyè safi yo. Epi nan pousyè li, genyen lò.
7 Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
Chemen li pa rekonèt pa koukou, ni zye grigri pa janm wè l.
8 Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
Bèt pi fewòs yo pa mache la, ni lyon pa pase sou li.
9 Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
Li mete men li sou wòch silèks la. Li chavire mòn yo soti nan baz yo.
10 El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
Li kreve kanal ki pase nan wòch yo, e zye li wè tout sa ki presye.
11 El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
Li bouche flèv yo pou dlo pa koule e sa ki kache yo, li fè yo parèt nan limyè.
12 Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
“Men se kibò yo twouve sajès? Epi kibò yo jwenn sajès la?
13 Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
Lòm pa konnen valè li, ni valè li pa kab twouve nan peyi moun vivan yo.
14 Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
Labim nan di: “Li pa nan mwen”. Lanmè a di: ‘Li pa bò kote m’.
15 Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
Lò pi pa egal ak valè l, ni ajan pa kab peze kon pri li.
16 Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
Valè li pa kab konpare ak lò Ophir, oswa oniks presye, oswa safì.
17 Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
Ni lò ni vit pa egal avè l, ni li pa kab fè echanj pou bagay ki fèt an lò fen.
18 Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
Koray ak kristal, bliye sa nèt. Posede sajès se pi wo ke pèl.
19 Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
Topaz a Éthiopie a pa kab konpare avè l; ni li pa kab valorize an lò pi.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
E byen, se kibò sajès la sòti? Epi kibò anplasman bon konprann nan ye?
21 Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
Konsa, li kache a zye de tout èt vivan yo e kache menm a zwazo syèl yo.
22 Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
Labim nan ak lanmò a pale: ‘Ak zòrèy nou, nou konn tande rapò bagay sa a.’
23 Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
Bondye konprann chemen li e Li konnen plas li.
24 Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
“Paske Li chache jis rive nan dènye pwent latè e wè tout bagay anba syèl yo.
25 Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
Lè L te bay pwa a van an e te divize dlo yo pa mezi,
26 Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
Lè L te etabli yon limit pou lapli e yon chemen pou kout eklè,
27 Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
Li te wè l e Li te deklare li. Li te etabli li e anplis, Li te konprann bout li.
28 Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
Konsa, a lòm Li te di: ‘Gade byen, lakrent Senyè a, se sa ki sajès; epi kite mal, se sa ki bon konprann.’”
