Iov 28
1 Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
“Klosalokuƒe li eye teƒe li si wololõa sika le.
2 Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
Wokua gayibɔ le tome eye wokpɔa akɔbli ne wololõ akɔblikpe.
3 El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
Amegbetɔ ɖo seƒe na viviti, etsana le didiƒewo kple viviti tsiɖitsiɖitɔ kekeake me hena tomenuwo.
4 Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
Eɖe do wògoglo yi eme ʋĩi hedidi tso amenɔƒe gbɔ, teƒe si amewo ƒe afɔ mede kpɔ o; teƒe goglo sia, si didi tso amewo gbɔ lae wonɔa ka me henɔa nyenyem le yame le.
5 Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
Anyigba si me wokpɔa nuɖuɖu tsonae lae wotrɔ le tome abe dzo me wòto ene.
6 Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
Woɖea safirkpe tso eƒe kpe siwo wogbã la me eye woɖea sika tso eƒe kewɔ me.
7 Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
Xe ƒonuwo menya toƒe ɣaɣla ma o eye aʋako aɖeke ƒe ŋku mekpɔe kpɔ o
8 Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
Gbemelã siwo dana la meka afɔ afi ma kpɔ o, eye dzata aɖeke hã mezɔ afi ma kpɔ o.
9 Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
Ame ƒe asi gbã kpe sesẽawo eye wòna towo te dze go.
10 El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
Eɖea mɔ ɖe kpeawo tome eye eƒe ŋkuwo kpɔa eƒe nu xɔasi vovovowo katã.
11 El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
Etsana le tsidzɔƒewo eye wòhea nu ɣaɣlawo vaa kekeli nu.
12 Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
“Ke afi ka woakpɔ nunya le? Afi ka gɔmesese nɔna?
13 Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
Amegbetɔ mese eƒe nuvãnyenye gɔme o, womate ŋu akpɔe le agbagbeawo ƒe anyigba dzi o.
14 Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
Gogloƒe gblɔ be, ‘Menye tɔnyee o,’ Atsiaƒu gblɔ be, ‘Mele gbɔnye o,’
15 Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
Womate ŋu aƒlee kple sika nyuitɔ alo woada klosalo ɖe eƒe home nu o.
16 Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
Màte ŋu aƒlee kple sika adodoe si tso Ofir alo kple kpe xɔasiwo, oniks kple safir o.
17 Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
Sika alo kristalkpe masɔ kplii o eye womatsɔ sikanuwo gɔ̃ hã aɖɔlii o.
18 Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
Womayɔ sui kple adzagba ƒe ŋkɔwo gɔ̃ hã ɖe eŋu o elabena nunya ƒe asixɔxɔ kɔ wu gbloti tɔ sãsãsã.
19 Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
Womatsɔ Kuskpe xɔasi, topaz, asɔ kplii o eye sika nyuitɔ mate ŋu aƒlee o.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
“Ekema afi ka nunya tso? Afi ka nye gɔmesese ƒe nɔƒe?
21 Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
Eɣla ɖe nu gbagbe ɖe sia ɖe ƒe ŋkukpɔƒe eye woɣlae ɖe dziƒoxeviwo gɔ̃ hã.
22 Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
Tsiẽƒe kple ku gblɔ be, ‘Nyasegblɔ tso eŋuti koe ɖo míaƒe towo me.’
23 Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
Mawue nya egbɔmɔ eye eya koe nya afi si wòle.
24 Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
Elabena eyae tea ŋu kpɔa anyigba ƒe mlɔenu ke, eye wòkpɔa nu sia nu si le ɣea te.
25 Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
Esi wòɖo ya ƒe ŋusẽ anyi, hedzidze tsiwo vɔ,
26 Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
esi wòwɔ se na tsidzadza, heta mɔ na dziɖegbe kple ahom vɔ la,
27 Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
enye kɔ kpɔ nunya, dzro eme kpɔ eye wòda asi ɖe edzi, hedoe kpɔ.
28 Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
Tete wògblɔ na amegbetɔ be, ‘Kpɔ ɖa, Aƒetɔ la vɔvɔ̃e nye nunya eye nugbegbe le vɔ̃ gbɔe nye gɔmesese.’”
