Iov 28
1 Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
“Nitie kama ikunyoe fedha kod kama ilenyoe dhahabu.
2 Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
Chuma ikunyo koa e lowo, kendo mula ilenyo kigolo kuom kite.
3 El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
Ji kunyo kite ma nengogi tek kuonde matut mogik kendo motimo mudho, omenyo nyaka ei buche maboyo miwuoro, nyaka kuonde molil ti, mondo onwangʼie kite mabeyo.
4 Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
Opowo kor gode modhi mabor gi kuonde ma ji odakie, mochop nyaka kuonde ma ji ok wuothie; ka giliero e tonde marundore koni gi koni.
5 Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
Lowo e kama chiemo wuokie, to pinyne ibaroe lwendni gi mach.
6 Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
Lwendinigo ema kite ma nengogi tek miluongo ni Safir wuokie kendo buru ema otingʼo dhahabu.
7 Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
Kuom winy machamo ringʼo, onge moro amora mongʼeyo yore manie buchego, kendo onge achuth mosenene gi wangʼe.
8 Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
Ondiegi mager pok nowuotho kuondego, kendo kata sibuor pok oruto kuno.
9 Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
Ji baro lwanda matek ka chuma kendo thulo gode oko gie tiendegi.
10 El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
Otucho kor lwanda; mi wengene ne mwandu duto manie kor gode.
11 El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
Omanyo kuonde ma aore ochakoree, mi okel gik mopandi e lela.
12 Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
“To rieko to diyud kanye? Koso ere kuma ngʼeyo wuokie?
13 Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
Dhano mangima ok ongʼeyo kaka iyude; kendo ok oyudre e piny joma ngima.
14 Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
Kut wacho ni, ‘Oonge e iya;’ to nam wacho ni, ‘Oonge koda ka.’
15 Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
Ok nyal ngʼiewe gi dhahabu maler mogik kendo nengone ok nyal pim gi fedha.
16 Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
Ok nyal ngʼiewe gi dhahabu mokuny Ofir, kata gi kite ma nengogi tek kaka Oniks kata Safir.
17 Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
Dhahabu kata kite mamil ma nengogi tek ok nyal pimego bende ok nyal pime gi gima olos gi dhahabu.
18 Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
Kit nam ma nengone tek kod kit ombo marieny ok di wuo kuomgi nikech nengo rieko oyombo nengo kit rubi maratiglo.
19 Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
Kata mana kit topaz mokuny Kush ok nyal pim kode; ok nyal ngʼiewe gi dhahabu malerie mogik.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
“To rieko to diyud kanye? Koso ere kuma ngʼeyo wuokie?
21 Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
Opondo ne wenge gik mangima duto, kendo opande koda kane winy mafuyo e kor polo.
22 Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
Kethruok gi tho jowacho ni, ‘Humbe kende ema osechopo e itwa!’
23 Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
Nyasaye ema ongʼeyo yo miyudego kendo en kende ema ongʼeyo kama odakie,
24 Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
nikech wengene okwako tungʼ piny gi tungʼ piny kendo oneno gimoro amora manie bwo polo.
25 Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
Kane oguro teko mar yamo kendo opimo giko nembe,
26 Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
kane ogolo chik ne koth kendo ogoro yor mil polo,
27 Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
e kinde mane onenoe rieko mi opimo berne kaka chalo mi onwangʼo.
28 Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
Kendo nowachone dhano ni, ‘Luoro Ruoth Nyasaye kelo rieko, kendo ka idwaro bedo gi ngʼeyo to nyaka iwe richo!’”
