Iov 28
1 Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
Máť zajisté stříbro prameny své, a zlato místo k přehánění.
2 Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
Železo z země vzato bývá, a kámen rozpuštěný dává měď.
3 El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
Cíl ukládá temnostem, a všelikou dokonalost člověk vystihá, kámen mrákoty a stínu smrti.
4 Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
Protrhuje se řeka na obyvatele, tak že ji nemůže žádný přebřesti, a svozována bývá uměním smrtelného člověka, i odchází.
5 Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
Z země vychází chléb, ačkoli pod ní jest něco rozdílného, podobného k ohni.
6 Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
V některé zemi jest kamení zafirové a prach zlatý,
7 Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
K čemuž stezky nezná žádný pták, aniž ji spatřilo oko luňáka,
8 Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
Kteréž nešlapala mladá zvěř, aniž šel po ní lev.
9 Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
K škřemeni vztahuje ruku svou, a z kořene převrací hory.
10 El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
Z skálí vyvodí potůčky, a všecko, což jest drahého, spatřuje oko jeho.
11 El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
Vylévati se řekám zbraňuje, a tak cožkoli skrytého jest, na světlo vynáší.
12 Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
Ale moudrost kde nalezena bývá? A kde jest místo rozumnosti?
13 Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
Neví smrtelný člověk ceny její, aniž bývá nalezena v zemi živých.
14 Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
Propast praví: Není ve mně, moře také dí: Není u mne.
15 Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
Nedává se zlata čistého za ni, aniž odváženo bývá stříbro za směnu její.
16 Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
Nemůže býti ceněna za zlato z Ofir, ani za onychin drahý a zafir.
17 Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
Nevrovná se jí zlato ani drahý kámen, aniž směněna býti může za nádobu z ryzího zlata.
18 Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
Korálů pak a perel se nepřipomíná; nebo nabytí moudrosti dražší jest nad klénoty.
19 Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
Není jí rovný v ceně smaragd z Mouřenínské země, aniž za čisté zlato může ceněna býti.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
Odkudž tedy moudrost přichází? A kde jest místo rozumnosti?
21 Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
Poněvadž skryta jest před očima všelikého živého, i před nebeským ptactvem ukryta jest.
22 Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
Zahynutí i smrt praví: Ušima svýma slyšely jsme pověst o ní.
23 Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
Sám Bůh rozumí cestě její, a on ví místo její.
24 Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
Nebo on končiny země spatřuje, a všecko, což jest pod nebem, vidí,
25 Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
Tak že větru váhu dává, a vody v míru odvažuje.
26 Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
On též vyměřuje dešti právo, i cestu blýskání hromů.
27 Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
Hned tehdáž viděl ji, a rozhlásil ji, připravil ji, a vystihl ji.
28 Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
Èlověku pak řekl: Aj, bázeň Páně jest moudrost, a odstoupiti od zlého rozumnost.
