< Iov 27 >
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
Un Ījabs teica vēl tālāk savus teikumus un sacīja:
2 Cum Dumnezeu trăiește, care mi-a luat judecata; și cel Atotputernic, care mi-a chinuit sufletul,
Tik tiešām kā Dievs dzīvs, kas man taisnību neizspriež, un tas Visuvarenais, kas manu dvēseli apbēdinājis -
3 Cât timp suflarea mea este în mine și duhul lui Dumnezeu este în nările mele,
Kamēr mana dvēsele vēl ir iekš manis un Tas Gars no Dieva manās nāsīs -
4 Buzele mele nu vor vorbi stricăciune, nici limba mea nu va rosti înșelăciune.
Manas lūpas nerunās netaisnību, un mana mēle neteiks melus.
5 Nicidecum să vă declar drepți; până ce mor nu îmi voi îndepărta integritatea de la mine.
Es nebūt nevaru teikt, ka jums taisnība; kamēr man dvaša zūd, es aizstāvēšu savu nenoziedzību.
6 Dreptatea mea o țin strâns și nu îi voi da drumul; inima mea nu mă va ocărî cât timp trăiesc.
Es turēšos stipri pie savas taisnības un no tās neatlaidīšos; mana sirds mani nekož manu dienu pēc.
7 Să fie dușmanul meu ca cel stricat și cel ce se ridică împotriva mea ca cel nedrept.
Manam ienaidniekam būs palikt par blēdi, un manam pretiniekam par netaisnu.
8 Căci care este speranța fățarnicului, deși el a câștigat, când Dumnezeu îi ia sufletul?
Jo kāda ir blēdnieka cerība, kad Dievs atņem un aizrauj viņa dvēseli?
9 Va asculta Dumnezeu strigătul lui când vine necazul peste el?
Vai Dievs klausīs viņa saukšanu, kad viņam uznāk bēdas?
10 Se va desfăta în cel Atotputernic? Va chema întotdeauna pe Dumnezeu?
Jeb vai viņš var prieku dabūt pie tā Visuvarenā, vai viņš Dievu var piesaukt ikkatrā laikā?
11 Vă voi învăța prin mâna lui Dumnezeu, ceea ce este la cel Atotputernic eu nu voi ascunde.
Es jums mācīšu, kāda ir Dieva roka; kāds tā Visuvarenā padoms, to negribu slēpt.
12 Iată, voi toți ați văzut-o; de ce atunci sunteți cu totul deșerți?
Redzi, jūs visi to redzat, kāpēc tad jūs domājiet tukšas domas?
13 Aceasta este partea de la Dumnezeu a unui om stricat și moștenirea opresorilor, pe care o vor primi de la cel Atotputernic.
Šī ir bezdievīga cilvēka alga pie Dieva un varas darītāju daļa, ko tie no tā Visuvarenā dabūs.
14 De s-ar înmulți copiii săi, ar fi pentru sabie; și urmașii lui nu vor fi săturați cu pâine.
Ja tam daudz bērnu, tad zobens nāk pār tiem, un viņa pēcnākamie nepaēdīs maizes.
15 Cei ce rămân din el vor fi îngropați în moarte și văduvele lui nu vor plânge.
Viņa atlikušos mēris liek kapā, un viņa atraitnes nedabū raudāt.
16 Deși îngrămădește argint ca țărâna și pregătește haine ca lutul,
Kad viņš naudu sakrāj kā pīšļus un drēbes sagādā kā mēslus,
17 El le poate pregăti, dar cel drept le va îmbrăca și cel nevinovat va împărți argintul.
Tad viņš gan sagādā, bet taisnie tās apvilks, un nenoziedzīgie dalīs to naudu.
18 El își zidește casa ca o molie și ca pe o colibă pe care paznicul o face.
Viņš uztaisījis savu namu kā kode un kā gans uztaisa būdu.
19 Bogatul se va culca, dar nu va fi adunat; își deschide ochii și nu mai este.
Bagāts tas apgūlās, un tad nekad vairs; viņš atdara savas acis, un nav vairs nekas.
20 Terori îl apucă precum apele, o furtună îl fură noaptea.
Bailība tam uzbrūk kā ūdens, naktī viņu aizrauj viesulis.
21 Îl ia vântul de est și se duce; și ca o furtună îl spulberă din locul său.
Austriņa vējš viņu aizrauj, ka tas aiziet, un aizpūš viņu no savas vietas.
22 Pentru că Dumnezeu va arunca asupra lui și nu va cruța; ar dori să fugă din mâna lui.
(Dievs) šauj uz viņu un netaupa, no Viņa rokas tas bēg šurpu turpu.
23 Vor bate din palme către el și îl vor șuiera din locul lui.
Par to sasit plaukstas un to aizsvilpo no viņa vietas.