Iov 23
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
Y respondió Job, y dijo:
2 Chiar astăzi plângerea mea este amară; lovitura mea este mai grea decât geamătul meu.
Hoy también hablaré con amargura, y será más grave mi llaga que mi gemido.
3 O, de aș ști unde să îl găsesc, să vin la scaunul său!
¡Quién diese que le conociese, y le hallase! yo iría hasta su trono.
4 Mi-aș rândui cauza înaintea lui și mi-aș umple gura cu argumente.
Ordenaría juicio delante de él, y mi boca henchiría de argumentos.
5 Aș cunoaște cuvintele care mi le-ar răspunde și aș înțelege ceea ce mi-ar spune.
Yo sabría lo que él me respondería, y entendería lo que me dijese.
6 Va pleda el împotriva mea cu marea lui putere? Nu; ci ar pune tărie în mine.
¿Pleitearía conmigo con multitud de fuerza? No: antes él la pondría en mí.
7 Acolo cel drept s-ar contrazice cu el; astfel aș fi eliberat pentru totdeauna de judecătorul meu.
Allí el recto disputaría con él; y escaparía para siempre de él que me condena.
8 Iată, merg înainte, dar el nu este acolo; și înapoi, dar nu îl pot percepe;
He aquí, yo iré al oriente, y no le hallaré, y al occidente, y no le entenderé.
9 La stânga, unde el lucrează, dar nu îl văd; se ascunde la dreapta, ca să nu îl văd;
Si al norte él obrare, yo no le veré: al mediodía se esconderá, y no le veré.
10 Dar el cunoaște calea pe care o urmez; după ce mă va încerca, voi ieși ca aurul.
Mas él conoció mi camino: probóme, y salí como oro.
11 Piciorul meu s-a ținut de pașii lui; am păstrat calea lui și nu m-am abătut.
Mis pies tomaron su rastro: guardé su camino, y no me aparté.
12 Nici nu am dat înapoi de la porunca buzelor lui; am stimat cuvintele gurii sale mai mult decât mâncarea necesară mie.
Del mandamiento de sus labios nunca me quité: las palabras de su boca guardé más que mi comida.
13 Dar el ține de una și cine îl poate întoarce? Și ce dorește sufletul său, chiar aceea face.
Y si él se determina en una cosa, ¿quién le apartará? Su alma deseó, e hizo.
14 Căci el împlinește lucrul care îmi este rânduit; și multe asemenea lucruri sunt cu el.
Por tanto él acabará lo que ha determinado de mí; y muchas cosas como estas hay en él.
15 De aceea sunt tulburat în prezența lui; când iau aminte, mă tem de el.
Por lo cual yo me espantaré delante de su rostro: consideraré, y temerle he.
16 Fiindcă Dumnezeu îmi înmoaie inima și cel Atotputernic mă tulbură;
Dios ha enternecido mi corazón, y el Omnipotente me ha espantado.
17 Pentru că nu am fost stârpit dinaintea întunericului, nici nu a ascuns întunericul de fața mea.
¿Por qué yo no fui cortado delante de las tinieblas, y cubrió con oscuridad mi rostro?
