< Iov 22 >
1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
Respondens autem Eliphaz Themanites, dixit:
2 Poate un om să fie de folos lui Dumnezeu, așa cum cel ce este înțelept își este de folos lui însuși?
Numquid Deo potest comparari homo, etiam cum perfectæ fuerit scientiæ?
3 Este vreo plăcere pentru cel Atotputernic în aceea că ești drept? Sau are el câștig în aceea că îți faci căile desăvârșite?
Quid prodest Deo, si justus fueris? aut quid ei confers, si immaculata fuerit via tua?
4 Te va mustra el de frica ta? Va intra cu tine la judecată?
Numquid timens arguet te, et veniet tecum in judicium,
5 Nu este stricăciunea ta mare și nelegiuirile tale infinite?
et non propter malitiam tuam plurimam, et infinitas iniquitates tuas?
6 Pentru că ai luat fără motiv o garanție de la fratele tău și ai despuiat pe cei goi de hainele lor.
Abstulisti enim pignus fratrum tuorum sine causa, et nudos spoliasti vestibus.
7 Nu ai dat apă celui obosit să bea și ai oprit pâinea de la cel flămând.
Aquam lasso non dedisti, et esurienti subtraxisti panem.
8 Dar omul puternic, a avut pământul; și cel demn de cinste a locuit pe acesta.
In fortitudine brachii tui possidebas terram, et potentissimus obtinebas eam.
9 Ai alungat văduvele fără nimic și brațele celor fără tată au fost frânte.
Viduas dimisisti vacuas, et lacertos pupillorum comminuisti.
10 De aceea capcane sunt împrejurul tău și teamă năprasnică te tulbură;
Propterea circumdatus es laqueis, et conturbat te formido subita.
11 Sau întuneric, încât nu poți vedea; și abundență de ape te acoperă.
Et putabas te tenebras non visurum, et impetu aquarum inundantium non oppressum iri?
12 Nu este Dumnezeu în înaltul cerului? Și iată, înălțimea stelelor, cât de sus sunt ele!
an non cogitas quod Deus excelsior cælo sit, et super stellarum verticem sublimetur?
13 Iar tu spui: Cum știe Dumnezeu? Poate el să judece prin norul întunecos?
Et dicis: Quid enim novit Deus? et quasi per caliginem judicat.
14 Nori groși îi sunt acoperământ și el nu vede; și umblă pe rotocolul cerului.
Nubes latibulum ejus, nec nostra considerat, et circa cardines cæli perambulat.
15 Ai însemnat calea cea veche pe care oameni stricați au călcat-o în picioare?
Numquid semitam sæculorum custodire cupis, quam calcaverunt viri iniqui,
16 Care a fost stârpită nelatimp, a cărei temelie a fost inundată cu un potop;
qui sublati sunt ante tempus suum, et fluvius subvertit fundamentum eorum?
17 Care au spus lui Dumnezeu: Pleacă de la noi; și ce poate face cel Atotputernic pentru ei?
Qui dicebant Deo: Recede a nobis: et quasi nihil posset facere Omnipotens, æstimabant eum,
18 Totuși el a umplut casele lor cu bunătăți, dar sfatul celor stricați este departe de mine.
cum ille implesset domos eorum bonis: quorum sententia procul sit a me.
19 Cei drepți văd aceasta și se veselesc; și cei nevinovați au râs de ei în batjocură.
Videbunt justi, et lætabuntur, et innocens subsannabit eos:
20 Iată, averea noastră nu este stârpită, dar rămășița lor o mistuie focul.
nonne succisa est erectio eorum? et reliquias eorum devoravit ignis?
21 Fă-te cunoscut cu el și fii în pace, prin aceasta binele va veni la tine.
Acquiesce igitur ei, et habeto pacem, et per hæc habebis fructus optimos.
22 Primește, te rog, legea din gura lui și strânge cuvintele lui în inima ta.
Suscipe ex ore illius legem, et pone sermones ejus in corde tuo.
23 Dacă te întorci la cel Atotputernic, vei fi zidit, vei pune departe nelegiuirea de la corturile tale.
Si reversus fueris ad Omnipotentem, ædificaberis, et longe facies iniquitatem a tabernaculo tuo.
24 Atunci vei strânge aur precum țărâna și aurul din Ofir precum pietrele pâraielor.
Dabit pro terra silicem, et pro silice torrentes aureos.
25 Da, cel Atotputernic va fi apărarea ta și vei avea destul argint.
Eritque Omnipotens contra hostes tuos, et argentum coacervabitur tibi.
26 Căci atunci te vei desfăta în cel Atotputernic și îți vei ridica fața spre Dumnezeu.
Tunc super Omnipotentem deliciis afflues, et elevabis ad Deum faciem tuam.
27 Te vei ruga lui și el te va asculta și îți vei împlini promisiunile.
Rogabis eum, et exaudiet te, et vota tua reddes.
28 De asemenea vei hotărî un lucru și îți va fi întemeiat; și lumina va străluci pe căile tale.
Decernes rem, et veniet tibi, et in viis tuis splendebit lumen.
29 Când oamenii sunt doborâți, atunci vei spune: Va fi înălțare; și el va salva pe cel înjosit.
Qui enim humiliatus fuerit, erit in gloria, et qui inclinaverit oculos, ipse salvabitur.
30 El va elibera insula celui nevinovat și ea este eliberată prin puritatea mâinilor tale.
Salvabitur innocens: salvabitur autem in munditia manuum suarum.