Iov 22
1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
A odpovídaje Elifaz Temanský, řekl:
2 Poate un om să fie de folos lui Dumnezeu, așa cum cel ce este înțelept își este de folos lui însuși?
Zdaliž Bohu silnému co prospěšný býti může člověk, když sobě nejmoudřeji počíná?
3 Este vreo plăcere pentru cel Atotputernic în aceea că ești drept? Sau are el câștig în aceea că îți faci căile desăvârșite?
Zdaliž se kochá Všemohoucí v tom, že ty se ospravedlňuješ? Aneb má-liž zisk, když bys dokonalé ukázal býti cesty své?
4 Te va mustra el de frica ta? Va intra cu tine la judecată?
Zdali, že by se tebe bál, tresce tě, mstě nad tebou?
5 Nu este stricăciunea ta mare și nelegiuirile tale infinite?
Zdali zlost tvá není mnohá? Anobrž není konce nepravostem tvým.
6 Pentru că ai luat fără motiv o garanție de la fratele tău și ai despuiat pe cei goi de hainele lor.
Nebo jsi brával základ od bratří svých bez příčiny, a roucha z nahých jsi svláčel.
7 Nu ai dat apă celui obosit să bea și ai oprit pâinea de la cel flămând.
Vody ustalému jsi nepodal, a hladovitému zbraňovals chleba.
8 Dar omul puternic, a avut pământul; și cel demn de cinste a locuit pe acesta.
Ale muži boháči přál jsi země, tak aby ten, jehož osoba vzácná, v ní seděl.
9 Ai alungat văduvele fără nimic și brațele celor fără tată au fost frânte.
Vdovy pak pouštěl jsi prázdné, ačkoli ramena sirotků potřína byla.
10 De aceea capcane sunt împrejurul tău și teamă năprasnică te tulbură;
A protož obkličuji tě osídla, a děsí tě strach nenadálý,
11 Sau întuneric, încât nu poți vedea; și abundență de ape te acoperă.
Aneb tma, abys neviděl, anobrž rozvodnění přikrývá tě.
12 Nu este Dumnezeu în înaltul cerului? Și iată, înălțimea stelelor, cât de sus sunt ele!
Říkáš: Zdaž Bůh není na výsosti nebeské? Ano shlédni vrch hvězd, jak jsou vysoké.
13 Iar tu spui: Cum știe Dumnezeu? Poate el să judece prin norul întunecos?
Protož pravíš: Jak by věděl Bůh silný? Skrze mrákotu-liž by soudil?
14 Nori groși îi sunt acoperământ și el nu vede; și umblă pe rotocolul cerului.
Oblakové jsou skrýše jeho, tak že nevidí; nebo okršlek nebeský obchází.
15 Ai însemnat calea cea veche pe care oameni stricați au călcat-o în picioare?
Šetříš-liž stezky věku předešlého, kterouž kráčeli lidé marní?
16 Care a fost stârpită nelatimp, a cărei temelie a fost inundată cu un potop;
Kteříž vypléněni jsou před časem, potok vylit jest na základ jejich.
17 Care au spus lui Dumnezeu: Pleacă de la noi; și ce poate face cel Atotputernic pentru ei?
Kteříž říkali Bohu silnému: Odejdi od nás. Což by tedy jim učiniti měl Všemohoucí?
18 Totuși el a umplut casele lor cu bunătăți, dar sfatul celor stricați este departe de mine.
On zajisté domy jejich naplnil dobrými věcmi, (ale rada bezbožných vzdálena jest ode mne).
19 Cei drepți văd aceasta și se veselesc; și cei nevinovați au râs de ei în batjocură.
Což vidouce spravedliví, veselí se, a nevinný posmívá se jim,
20 Iată, averea noastră nu este stârpită, dar rămășița lor o mistuie focul.
Zvlášť když není vypléněno jmění naše, ostatky pak jejich sežral oheň.
21 Fă-te cunoscut cu el și fii în pace, prin aceasta binele va veni la tine.
Přivykejž medle s ním choditi, a pokojněji se míti, skrze to přijde tobě všecko dobré.
22 Primește, te rog, legea din gura lui și strânge cuvintele lui în inima ta.
Přijmi, prosím, z úst jeho zákon, a slož řeči jeho v srdci svém.
23 Dacă te întorci la cel Atotputernic, vei fi zidit, vei pune departe nelegiuirea de la corturile tale.
Navrátíš-li se k Všemohoucímu, vzdělán budeš, a vzdálíš-li nepravost od stanů svých,
24 Atunci vei strânge aur precum țărâna și aurul din Ofir precum pietrele pâraielor.
Tedy nakladeš na zemi zlata, a místo kamení potočního zlata z Ofir.
25 Da, cel Atotputernic va fi apărarea ta și vei avea destul argint.
Nebo bude Všemohoucí nejčistším zlatem tvým, a stříbrem i silou tvou.
26 Căci atunci te vei desfăta în cel Atotputernic și îți vei ridica fața spre Dumnezeu.
A tehdáž v Všemohoucím kochati se budeš, a pozdvihna k Bohu tváři své,
27 Te vei ruga lui și el te va asculta și îți vei împlini promisiunile.
Pokorně modliti se budeš jemu, a vyslyší tě; pročež sliby své plniti budeš.
28 De asemenea vei hotărî un lucru și îți va fi întemeiat; și lumina va străluci pe căile tale.
Nebo cožkoli začneš, budeť se dařiti, anobrž na cestách tvých svítiti bude světlo.
29 Când oamenii sunt doborâți, atunci vei spune: Va fi înălțare; și el va salva pe cel înjosit.
Když jiní sníženi budou, tedy díš: Jáť jsem povýšen. Nebo toho, kdož jest očí ponížených, Bůh spasena učiní.
30 El va elibera insula celui nevinovat și ea este eliberată prin puritatea mâinilor tale.
Vysvobodí i toho, kterýž není bez viny, vysvobodí, pravím, čistotou rukou tvých.
