Iov 21
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
А Йов відповів та й сказав:
2 Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
„Уважно послухайте сло́во моє, і нехай бу́де мені це розра́дою вашою!
3 Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
Перете́рпіть мені, а я промовля́тиму, — по промові ж моїй насміха́тися будеш.
4 Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
Хіба до люди́ни моє нарі́кання? Чи не мав би чого стати нетерпели́вим мій дух?
5 Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
Оберні́ться до мене — й жахні́ться, та руку на уста свої покладіть.
6 Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
І якщо я згадаю про це, то жаха́юсь, і морозом пройма́ється тіло моє.
7 Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
Чого несправедливі живуть, доживають до ві́ку, й багатством зміцня́ються?
8 Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
Насіння їх міцно стоїть перед ними, при них, а їхні наща́дки — на їхніх оча́х.
9 Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
Доми їхні — то спо́кій від страху, і над ними нема бича Божого.
10 Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
Спинається бик його, і не даре́мно, — зачинає корова його, й не скидає.
11 Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
Вони випускають своїх молодя́т, як отару, а їх діти вибри́кують.
12 Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Вони голос здіймають при бубні та цитрі, і веселяться при звуку сопілки.
Провадять в добрі свої дні, і сходять в споко́ї в шео́л. (Sheol h7585)
14 De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
А до Бога говорять вони: „Уступи́ся від нас, — ми ж дорі́г Твоїх знати не хочем!
15 Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
Що таке Всемогу́тній, що бу́дем служити Йому? І що́ скориста́єм, як будем благати Його?“
16 Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
Та не в їхній руці добро їхнє, — дале́ка від мене порада безбожних...
17 Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
Як часто світи́льник безбожним згасає, і прихо́дить на них їх нещастя? — Він приділює в гніві Своїм на них па́стки!
18 Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
Вони будуть, немов та солома на вітрі, і немов та полова, що буря схопи́ла її!
19 Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
„Бог ховає синам його кривду Свою“— та нехай надолу́жить самому йому, і він зна́тиме!
20 Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
Нехай його очі побачать нещастя його́, й бодай сам він пив гнів Всемогу́тнього!
21 Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
Яке бо стара́ння його про роди́ну по ньому, як для нього число його місяців вже перелічене?
22 Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
Чи буде хто Бога навчати знання́, Його, що й небесних суди́тиме?
23 Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
Оцей в повній силі своїй помирає, — увесь він спокі́йний та ми́рний,
24 Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
діжки́ його повні були молока, а мі́зок косте́й його свіжий.
25 Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
А цей помирає з душею огі́рченою, і доброго не спожива́в він,
26 Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
та по́рохом будуть лежати обо́є вони, і черва́ їх покриє.
27 Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
Тож я знаю думки́ ваші й за́думи, що хочете кри́вдити ними мене.
28 Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
Бож питаєте ви: Де́ князів дім, і де наме́т пробува́ння безбожних?
29 Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
Тож спитайтеся тих, що дорогою йдуть, а їхніх озна́к не зата́юйте:
30 Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
що буває врято́ваний злий в день загибелі, на день гніву відво́диться в за́хист!
31 Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
Хто йому́ розповість у лице про дорогу його́? А коли наробив, хто йому́ надолу́жить?
32 Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
І на кладо́вище буде прова́джений він, і про могилу подбають.
33 Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
Ски́би долини солодкі йому́, і тя́гнеться кожна люди́на за ним, а тим, хто попе́реду нього, — немає числа.
34 Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
І я́к ви мене потішаєте ма́рністю, коли з ваших ві́дповідей зостається сама тільки фальш?“
