Iov 21
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Na Hiob buaa sɛ,
2 Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
“Montie me nsɛm no yie. Momma yei nyɛ awerɛkyekyerɛ a mode ma me.
3 Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
Monnya ntoboaseɛ mma me ɛberɛ a merekasa, na sɛ mekasa wie a, monkɔso nni fɛ.
4 Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
“Me nwiinwii hyɛ onipa anaa? Adɛn enti na ɛsɛ sɛ menya ntoboaseɛ?
5 Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
Monhwɛ me, na mo ho nnwiri mo; momfa mo nsa nkata mo ano.
6 Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
Sɛ medwene yei ho a, mebɔ hu; na me ho popo.
7 Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
Adɛn enti na amumuyɛfoɔ tena nkwa mu? Wɔnyini kyɛ na wɔkɔ so di tumi.
8 Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
Wɔhunu wɔn mma a atwa wɔn ho ahyia no nkɔsoɔ, wɔhunu wɔn nananom.
9 Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
Ɔhaw nni wɔn afie na ehu nni hɔ; Onyankopɔn asotwe mma wɔn so.
10 Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
Wɔn anantwinini nyɛ akrawa; na wɔn anantwibereɛ wo a, wɔmpɔn.
11 Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
Wɔka wɔn mma bɔ mu te sɛ nnwankuo; na emu mmotafowa no hurihuri.
12 Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Wɔto nnwom wɔ akasaeɛ ne sankuo so; na wɔde atɛntɛbɛn nnyegyeeɛ gye wɔn ani.
Wɔdi yie wɔn nkwanna mu na wɔkɔ damena mu asomdwoeɛ mu. (Sheol h7585)
14 De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
Nanso wɔka kyerɛ Onyankopɔn sɛ, ‘Firi yɛn so! Yɛmpɛ sɛ yɛhunu wʼakwan.
15 Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
Hwan ne otumfoɔ no a ɛsɛ sɛ yɛsom no? Sɛ yɛbɔ no mpaeɛ a mfasoɔ bɛn na yɛbɛnya?’
16 Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
Nanso, wɔn nkɔsoɔ no nni wɔn nsam, enti metwe me ho firi amumuyɛfoɔ afutuo ho.
17 Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
“Nanso mpɛn ahe na wɔdum amumuyɛfoɔ kanea? Mpɛn ahe na amanehunu ba wɔn so, deɛ Onyankopɔn firi nʼabufuo mu de ba no?
18 Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
Mpɛn ahe na wɔyɛ sɛ ɛserɛ wɔ mframa ano, te sɛ ntɛtɛ a mframa den bi apra wɔn?
19 Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
Wɔka sɛ, ‘Onyankopɔn kora onipa asotwe so de twɛn ne mma.’ Ɛsɛ sɛ ɔtwe ɔnipa no ankasa aso ma ɔhunu.
20 Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
Ma wɔn ankasa ani nhunu wɔn sɛeɛ; ma Otumfoɔ abufuhyeɛ no nka wɔn ani.
21 Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
Wɔn abusuafoɔ a wɔagya wɔn akyire no renya hwee nʼagyapadeɛ nyinaa bɛsɛe.
22 Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
“Obi bɛtumi akyerɛ Onyankopɔn nyansa, wɔ ɛberɛ a ɔbu atitire mpo atɛn?
23 Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
Obi wu wɔ ɛberɛ a ɔwɔ ahoɔden; ne ho tɔ no na nʼaso mu adwo no,
24 Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
na ne onipadua yɛ frɔmm, na ɛhon ahyɛ ne nnompe ma.
25 Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
Ɔfoforɔ nso de ɔkra mu yeadie wu, a wanka asetena pa anhwɛ da.
26 Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
Wɔsie wɔn nyinaa wɔ mfuturo korɔ mu, ma asonson korɔ no ara nuka wɔn.
27 Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
“Mahunu mo adwene, ɛkwan a mopɛ sɛ mobu me fɔ.
28 Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
Mopɛ sɛ moka kyerɛ me sɛdeɛ asikafoɔ ne amumuyɛfoɔ, wɔn bɔne enti, wɔhwere wɔn agyapadeɛ nyinaa.
29 Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
Nanso mommisa wɔn a wɔtu kwan; wɔbɛka akyerɛ mo sɛ
30 Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
onipa bɔne nya ne ti didi mu amanehunu da, na wɔgyaa no ma no dwane abufuhyeɛ da.
31 Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
Hwan na ɔtumi kasa nʼanim? Hwan na ɔtua no deɛ wayɛ so ka?
32 Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
Wɔsoa no kɔ damena mu, na wɔwɛn nʼaboda.
33 Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
Bɔnhwa mu dɔteɛ yɛ no dɛ; nnipa nyinaa di nʼakyi, na ɛdɔm a wɔntumi nkan wɔn di nʼanim.
34 Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
“Enti ɛbɛyɛ dɛn na mode mo nsɛnhunu akyekyere me werɛ? Mo mmuaeɛ nyɛ hwee sɛ atorɔ!”
