Iov 21
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Respondens autem Iob, dixit:
2 Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
Audite quæso sermones meos, et agite pœnitentiam.
3 Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
Sustinete me, et ego loquar, et post mea, si videbitur, verba ridete.
4 Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
Numquid contra hominem disputatio mea est, ut merito non debeam contristari?
5 Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
Attendite me, et obstupescite, et superponite digitum ori vestro:
6 Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
Et ego quando recordatus fuero, pertimesco, et concutit carnem meam tremor.
7 Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
Quare ergo impii vivunt, sublevati sunt, confortatique divitiis?
8 Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
Semen eorum permanet coram eis, propinquorum turba, et nepotum in conspectu eorum.
9 Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
Domus eorum securæ sunt et pacatæ, et non est virga Dei super illos.
10 Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
Bos eorum concepit, et non abortivit: vacca peperit, et non est privata fœtu suo.
11 Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
Egrediuntur quasi greges parvuli eorum, et infantes eorum exultant lusibus.
12 Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Tenent tympanum, et citharam, et gaudent ad sonitum organi.
Ducunt in bonis dies suos, et in puncto ad inferna descendunt. (Sheol h7585)
14 De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
Qui dixerunt Deo: Recede a nobis, et scientiam viarum tuarum nolumus.
15 Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
Quis est Omnipotens, ut serviamus ei? et quid nobis prodest si oraverimus illum?
16 Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
Verumtamen quia non sunt in manu eorum bona sua, consilium impiorum longe sit a me.
17 Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
Quoties lucerna impiorum extinguetur, et superveniet eis inundatio, et dolores dividet furoris sui?
18 Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
Erunt sicut paleæ ante faciem venti, et sicut favilla quam turbo dispergit.
19 Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
Deus servabit filiis illius dolorem patris: et cum reddiderit, tunc sciet.
20 Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
Videbunt oculi eius interfectionem suam, et de furore Omnipotentis bibet.
21 Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
Quid enim ad eum pertinet de domo sua post se? et si numerus mensium eius dimidietur?
22 Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
Numquid Deus docebit quis piam scientiam, qui excelsos iudicat?
23 Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
Iste moritur robustus et sanus, dives et felix.
24 Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
Viscera eius plena sunt adipe, et medullis ossa illius irrigantur:
25 Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
Alius vero moritur in amaritudine animæ absque ullis opibus:
26 Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
Et tamen simul in pulvere dormient, et vermes operient eos.
27 Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
Certe novi cogitationes vestras, et sententias contra me iniquas.
28 Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
Dicitis enim: Ubi est domus principis? et ubi tabernacula impiorum?
29 Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
Interrogate quem libet de viatoribus, et hæc eadem illum intelligere cognoscetis:
30 Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
Quia in diem perditionis servatur malus, et ad diem furoris ducetur.
31 Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
Quis arguet coram eo viam eius? et quæ fecit, quis reddet illi?
32 Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
Ipse ad sepulchra ducetur, et in congerie mortuorum vigilabit.
33 Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
Dulcis fuit glareis Cocyti, et post se omnem hominem trahet, et ante se innumerabiles.
34 Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
Quomodo igitur consolamini me frustra, cum responsio vestra repugnare ostensa sit veritati?
