Iov 21
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Maar Job antwoordde en zeide:
2 Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
Hoort aandachtelijk mijn rede, en laat dit zijn uw vertroostingen.
3 Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
Verdraagt mij, en ik zal spreken; en nadat ik gesproken zal hebben, spot dan.
4 Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
Is (mij aangaande) mijn klacht tot den mens? Doch of het zo ware, waarom zou mijn geest niet verdrietig zijn?
5 Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
Ziet mij aan, en wordt verbaasd, en legt de hand op den mond.
6 Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
Ja, wanneer ik daaraan gedenk, zo word ik beroerd, en mijn vlees heeft een gruwen gevat.
7 Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
Waarom leven de goddelozen, worden oud, ja, worden geweldig in vermogen?
8 Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
Hun zaad is bestendig met hen voor hun aangezicht, en hun spruiten zijn voor hun ogen.
9 Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
Hun huizen hebben vrede zonder vreze, en de roede Gods is op hen niet.
10 Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
Zijn stier bespringt, en mist niet; zijn koe kalft, en misdraagt niet.
11 Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
Hun jonge kinderen zenden zij uit als een kudde, en hun kinderen huppelen.
12 Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Zij heffen op met de trommel en de harp, en zij verblijden zich op het geluid des orgels.
In het goede verslijten zij hun dagen; en in een ogenblik dalen zij in het graf. (Sheol h7585)
14 De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
Nochtans zeggen zij tot God: Wijk van ons, want aan de kennis Uwer wegen hebben wij geen lust.
15 Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
Wat is de Almachtige, dat wij Hem zouden dienen? En wat baat zullen wij hebben, dat wij Hem aanlopen zouden?
16 Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
Doch ziet, hun goed is niet in hun hand; de raad der goddelozen is verre van mij.
17 Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
Hoe dikwijls geschiedt het, dat de lamp der goddelozen uitgeblust wordt, en hun verderf hun overkomt; dat God hun smarten uitdeelt in Zijn toorn!
18 Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
Dat zij gelijk stro worden voor den wind, en gelijk kaf, dat de wervelwind wegsteelt;
19 Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
Dat God Zijn geweld weglegt, voor Zijn kinderen, hem vergeldt, dat hij het gewaar wordt;
20 Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
Dat zijn ogen zijn ondergang zien, en hij drinkt van de grimmigheid des Almachtigen!
21 Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
Want wat lust zou hij na zich aan zijn huis hebben, als het getal zijner maanden afgesneden is?
22 Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
Zal men God wetenschap leren, daar Hij de hogen richt?
23 Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
Deze sterft in de kracht zijner volkomenheid, daar hij gans stil en gerust was;
24 Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
Zijn melkvaten waren vol melk, en het merg zijner benen was bevochtigd.
25 Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
De ander daarentegen sterft met een bittere ziel, en hij heeft van het goede niet gegeten.
26 Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
Zij liggen te zamen neder in het stof, en het gewormte overdekt ze.
27 Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
Ziet, ik weet ulieder gedachten, en de boze verdichtselen, waarmede gij tegen mij geweld doet.
28 Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
Want gij zult zeggen: Waar is het huis van den prins, en waar is de tent van de woningen der goddelozen?
29 Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
Hebt gijlieden niet gevraagd de voorbijgaanden op den weg, en kent gij hun tekenen niet?
30 Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
Dat de boze onttrokken wordt ten dage des verderfs; dat zij ten dage der verbolgenheden ontvoerd worden.
31 Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
Wie zal hem in het aangezicht zijn weg vertonen? Als hij wat doet, wie zal hem vergelden?
32 Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
Eindelijk wordt hij naar de graven gebracht, en is gedurig in den aardhoop.
33 Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
De kluiten des dals zijn hem zoet, en hij trekt na zich alle mensen; en dergenen, die voor hem geweest zijn, is geen getal.
34 Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
Hoe vertroost gij mij dan met ijdelheid, dewijl in uw antwoorden overtreding overig is?
