Iov 21
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Saa tog Job til Orde og svarede:
2 Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
Hør dog, hør mine Ord, lad det være Trøsten, I giver!
3 Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
Find jer nu i, at jeg taler, siden kan I jo haane!
4 Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
Gælder min Klage Mennesker? Hvi skulde jeg ej være utaalmodig?
5 Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
Vend jer til mig og stivn af Rædsel, læg Haand paa Mund!
6 Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
Jeg gruer, naar jeg tænker derpaa, mit Legeme gribes af Skælven:
7 Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
De gudløse, hvorfor lever de, bliver gamle, ja vokser i Kraft?
8 Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
Deres Æt har de blivende hos sig, deres Afkom for deres Øjne;
9 Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
deres Huse er sikre mod Rædsler, Guds Svøbe rammer dem ikke;
10 Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
ej springer deres Tyr forgæves, Koen kælver, den kaster ikke;
11 Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
de slipper deres Drenge ud som Faar, deres Børneflok boltrer sig ret;
12 Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
de synger til Pauke og Citer, er glade til Fløjtens Toner;
de lever deres Dage i Lykke og synker med Fred i Dødsriget, (Sheol h7585)
14 De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
skønt de siger til Gud: »Gaa fra os, at kende dine Veje er ikke vor Lyst!
15 Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
Den Almægtige? Hvad han? Skal vi tjene ham? Hvad Gavn at banke paa hos ham?«
16 Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
Er ej deres Lykke i deres Haand og gudløses Raad ham fjernt?
17 Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
Naar gaar de gudløses Lampe ud og naar kommer Ulykken over dem? Naar deler han Loddet ud i sin Vrede,
18 Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
saa de bliver som Straa for Vinden, som Avner, Storm fører bort?
19 Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
Gemmer Gud hans Ulykkeslod til hans Børn? Ham selv gengælde han, saa han mærker det,
20 Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
lad ham selv faa sit Vanheld at se, den Almægtiges Vrede at drikke!
21 Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
Thi hvad bryder han sig siden om sit Hus, naar hans Maaneders Tal er udrundet?
22 Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
Kan man vel tage Gud i Skole, ham, som dømmer de højeste Væsner?
23 Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
En dør jo paa Lykkens Tinde, helt tryg og saa helt uden Sorger:
24 Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
hans Spande er fulde af Mælk, hans Knogler af saftig Marv;
25 Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
med bitter Sjæl dør en anden og har aldrig nydt nogen Lykke;
26 Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
de lægger sig begge i Jorden, og begge dækkes af Orme!
27 Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
Se, jeg kender saa vel eders Tanker og de Rænker, I spinder imod mig,
28 Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
naar I siger: »Hvor er Stormandens Hus og det Telt, hvor de gudløse bor?«
29 Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
Har I aldrig spurgt de berejste og godkendt deres Beviser:
30 Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
Den onde skaanes paa Ulykkens Dag og frelses paa Vredens Dag.
31 Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
Hvem foreholder ham vel hans Færd, gengælder ham, hvad han gør?
32 Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
Til Graven bæres han hen, ved hans Gravhøj holdes der Vagt;
33 Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
i Dalbunden hviler han sødt, Alverden følger saa efter, en Flok uden Tal gik forud for ham.
34 Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
Hvor tom er den Trøst, som I giver! Eders Svar — kun Svig er tilbage!
