Iov 21
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
A odpovídaje Job, řekl:
2 Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
Poslouchejte pilně řeči mé, a bude mi to za potěšení od vás.
3 Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
Postrpte mne, abych i já mluvil, a když odmluvím, posmívejž se.
4 Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
Zdaliž já před člověkem naříkám? A poněvadž jest proč, jakž nemá býti ssoužen duch můj?
5 Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
Pohleďte na mne, a užasněte se, a položte prst na ústa.
6 Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
Ano já sám, když rozvažuji své bídy, tedy se děsím, a spopadá tělo mé hrůza.
7 Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
Proč bezbožní živi jsou, k věku starému přicházejí, též i bohatnou?
8 Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
Símě jejich stálé jest před oblíčejem jejich s nimi, a rodina jejich před očima jejich.
9 Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
Domové jejich bezpečni jsou před strachem, aniž metla Boží na nich.
10 Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
Býk jejich připouštín bývá, ale ne na prázdno; kráva jejich rodí, a nepotracuje plodu.
11 Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
Vypouštějí jako stádo maličké své, a synové jejich poskakují.
12 Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Povyšují hlasu při bubnu a harfě, a veselí se k zvuku muziky.
Tráví v štěstí dny své, a v okamžení do hrobu sstupují. (Sheol h7585)
14 De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
Kteříž říkají Bohu silnému: Odejdi od nás, nebo známosti cest tvých neoblibujeme.
15 Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
Kdo jest Všemohoucí, abychom sloužili jemu? A jaký toho zisk, že bychom se modlili jemu?
16 Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
Ale pohleď, že není v moci jejich štěstí jejich, pročež rada bezbožných vzdálena jest ode mne.
17 Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
Èasto-liž svíce bezbožných hasne? Přichází-liž na ně bída jejich? Poděluje-liž je bolestmi Bůh v hněvě svém?
18 Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
Bývají-liž jako plevy před větrem, a jako drtiny, kteréž zachvacuje vicher?
19 Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
Odkládá-liž Bůh synům bezbožníka nepravost jeho? Odplacuje-liž jemu tak, aby to znáti mohl,
20 Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
A aby viděly oči jeho neštěstí jeho, a prchlivost Všemohoucího že by pil?
21 Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
O dům pak jeho po něm jaká jest péče jeho, když počet měsíců jeho bude umenšen?
22 Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
Zdali Boha silného kdo učiti bude umění, kterýž sám vysokosti soudí?
23 Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
Tento umírá v síle dokonalosti své, všelijak bezpečný a pokojný.
24 Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
Prsy jeho plné jsou mléka, a mozk kostí jeho svlažován bývá.
25 Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
Jiný pak umírá v hořkosti ducha, kterýž nikdy nejídal s potěšením.
26 Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
Jednostejně v prachu lehnou, a červy se rozlezou.
27 Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
Aj, známť myšlení vaše, a chytrosti, kteréž proti mně neprávě vymýšlíte.
28 Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
Nebo pravíte: Kde jest dům urozeného? A kde stánek příbytků bezbožných?
29 Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
Což jste se netázali jdoucích cestou? Zkušení-liž aspoň jejich nepovolíte,
30 Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
Že v den neštěstí ochranu mívá bezbožný, v den, pravím, rozhněvání přistřín bývá?
31 Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
Kdo jemu oznámí zjevně cestu jeho? Aneb za to, co činil, kdo jemu odplatí?
32 Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
A však i on k hrobu vyprovozen bude, a tam zůstane.
33 Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
Sladnou jemu hrudy údolí, nadto za sebou všecky lidi táhne, těch pak, kteříž ho předešli, není počtu.
34 Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
Hle, jak vy mne marně troštujete, nebo v odpovědech vašich nezůstává než faleš.
