Iov 2
1 Din nou a fost o zi când fiii lui Dumnezeu au venit să se prezinte înaintea DOMNULUI și Satan a venit de asemenea printre ei să se prezinte înaintea DOMNULUI.
On another day the sons of God came to present themselves before the LORD, and Satan also came with them to present himself before Him.
2 Și DOMNUL i-a spus lui Satan: De unde vii? Și Satan a răspuns DOMNULUI și a zis: De la cutreierarea pământului și de la umblarea în sus și în jos pe acesta.
“Where have you come from?” said the LORD to Satan. “From roaming through the earth,” he replied, “and walking back and forth in it.”
3 Și DOMNUL i-a spus lui Satan: Ai luat aminte la servitorul meu Iov, că nu este niciunul asemenea lui pe pământ, un om desăvârșit și integru, unul care se teme de Dumnezeu și evită răul? Și totuși el își ține strâns integritatea, cu toate că mă stârnești împotriva lui, să îl nimicesc fără motiv.
Then the LORD said to Satan, “Have you considered My servant Job? For there is no one on earth like him, a man who is blameless and upright, who fears God and shuns evil. He still retains his integrity, even though you incited Me against him to ruin him without cause.”
4 Și Satan a răspuns DOMNULUI și a zis: Piele pentru piele, da, tot ce are un om, va da pentru viața lui.
“Skin for skin!” Satan replied. “A man will give up all he owns in exchange for his life.
5 Dar întinde-ți mâna acum și atinge-i osul și carnea și te va blestema în față.
But stretch out Your hand and strike his flesh and bones, and he will surely curse You to Your face.”
6 Și DOMNUL i-a spus lui Satan: Iată, el este în mâna ta, numai cruță-i viața.
“Very well,” said the LORD to Satan. “He is in your hands, but you must spare his life.”
7 Astfel a plecat Satan din prezența DOMNULUI și a lovit pe Iov cu ulcere aspre de la talpa piciorului până în creștetul său.
So Satan went out from the presence of the LORD and infected Job with terrible boils from the soles of his feet to the crown of his head.
8 Și el și-a luat un ciob ca să se scarpine cu el; și a șezut în cenușă.
And Job took a piece of broken pottery to scrape himself as he sat among the ashes.
9 Atunci soția lui i-a spus: Încă îți păstrezi integritatea? Blestemă pe Dumnezeu și mori.
Then Job’s wife said to him, “Do you still retain your integrity? Curse God and die!”
10 Dar el i-a spus: Tu vorbești precum vorbește una dintre femeile proaste. Ce? Să primim binele din mâna lui Dumnezeu și să nu primim răul? În toată aceasta Iov nu a păcătuit cu buzele sale.
“You speak as a foolish woman speaks,” he told her. “Should we accept from God only good and not adversity?” In all this, Job did not sin in what he said.
11 Și când cei trei prieteni ai lui Iov au auzit despre tot acest rău ce a venit peste el, au venit fiecare de la locul lui; Elifaz temanitul și Bildad șuhitul și Țofar naamatitul; căci se înțeleseseră împreună să vină să jelească cu el și să îl mângâie.
Now when Job’s three friends—Eliphaz the Temanite, Bildad the Shuhite, and Zophar the Naamathite—heard about all this adversity that had come upon him, each of them came from his home, and they met together to go and sympathize with Job and comfort him.
12 Și când și-au ridicat ochii de departe și nu l-au cunoscut și-au ridicat vocile și au plâns; și și-au rupt fiecare mantaua lui și au împrăștiat țărână spre cer, peste capetele lor.
When they lifted up their eyes from afar, they could barely recognize Job. They began to weep aloud, and each man tore his robe and threw dust in the air over his head.
13 Astfel au șezut cu el pe pământ șapte zile și șapte nopți și niciunul nu i-a vorbit un cuvânt, pentru că au văzut că mâhnirea lui era foarte mare.
Then they sat on the ground with him for seven days and seven nights, but no one spoke a word to him because they saw how intense his suffering was.
