< Iov 17 >

1 Suflarea mi se strică, zilele mele se sting, mormintele sunt gata pentru mine.
Mon souffle s’épuise, mes jours s’éteignent, il ne me reste plus que le tombeau.
2 Nu sunt batjocoritori în jurul meu? Și nu rămâne ochiul meu în provocarea lor?
Je suis environné de moqueurs, mon œil veille au milieu de leurs outrages.
3 Depune acum, fii tu însuți garanție pentru mine; cine este cel ce va bate palma cu mine?
O Dieu, fais-toi auprès de toi-même ma caution: quel autre voudrait me frapper dans la main?
4 Fiindcă ai ascuns inima lor de la înțelegere, de aceea nu îi vei înălța.
Car tu as fermé leur cœur à la sagesse; ne permets donc pas qu’ils s’élèvent.
5 Cel ce vorbește lingușitor prietenilor săi, chiar ochii copiilor săi se vor sfârși.
Tel invite ses amis au partage, quand défaillent les yeux de ses enfants.
6 El m-a făcut de asemenea o zicătoare pentru oameni; și înainte eram ca o tamburină.
Il a fait de moi la risée des peuples; je suis l’homme à qui l’on crache au visage.
7 Ochiul meu de asemenea este slab din cauza întristării și toate membrele mele sunt ca o umbră.
Mon œil est voilé par le chagrin, et tous mes membres ne sont plus qu’une ombre.
8 Cei integri vor fi înmărmuriți de aceasta și cel nevinovat se va ridica împotriva fățarnicului.
Les hommes droits en sont stupéfaits, et l’innocent s’irrite contre l’impie.
9 Cel drept de asemenea își va ține calea și cel ce are mâini curate va fi tot mai tare.
Le juste néanmoins demeure ferme dans sa voie, et qui a les mains pures redouble de courage.
10 Dar cât despre voi toți, întoarceți-vă acum și veniți, căci nu pot găsi un înțelept printre voi.
Mais vous tous, revenez, venez donc; ne trouverai-je pas un sage parmi vous?
11 Zilele mele au trecut, scopurile mele sunt frânte, la fel gândurile inimii mele.
Mes jours sont écoulés, mes projets anéantis, ces projets que caressait mon cœur.
12 Ei schimbă noaptea în zi; lumina este de scurtă durată din cauza întunericului.
De la nuit ils font le jour; en face des ténèbres, ils disent que la lumière est proche!
13 Dacă aștept, mormântul este casa mea; mi-am făcut patul în întuneric; (Sheol h7585)
J’ai beau attendre, le schéol est ma demeure; dans les ténèbres j’ai disposé ma couche. (Sheol h7585)
14 Am spus putrezirii: Tu ești tatăl meu; viermelui: Tu ești mama mea și sora mea.
J’ai dit à la fosse: « Tu es mon père; » aux vers: « Vous êtes ma mère et ma sœur! »
15 Și unde este acum speranța mea? Cât despre speranța mea, cine o va vedea?
Où est donc mon espérance? Mon espérance, qui peut la voir?
16 Ei vor coborî la grilajele gropii, când odihna noastră împreună este în țărână. (Sheol h7585)
Elle est descendue aux portes du schéol, si du moins dans la poussière on trouve du repos!... (Sheol h7585)

< Iov 17 >