Iov 16
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
Felele pedig Jób, és monda:
2 Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți.
Efféle dolgokat sokat hallottam. Nyomorult vigasztalók vagytok ti mindnyájan!
3 Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi?
Vége lesz-é már a szeles beszédeknek, avagy mi ingerel téged, hogy így felelsz?
4 Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi.
Én is szólhatnék úgy mint ti, csak volna a ti lelketek az én lelkem helyén! Szavakat fonhatnék össze ellenetek; csóválhatnám miattatok a fejemet;
5 Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră.
Erősíthetnélek titeket csak a szájammal és ajakim mozgása kevesbítené fájdalmatokat.
6 Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat?
Ha szólnék is, nem kevesbbednék a keserűségem; ha veszteglek is: micsoda távozik el tőlem?
7 Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei.
Most pedig már fáraszt engemet. Elpusztítád egész házam népét.
8 Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele.
Hogy összenyomtál engem, ez bizonyság lett; felkelt ellenem az én ösztövérségem is, szemtől-szembe bizonyít ellenem.
9 Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea.
Haragja széttépett és üldöz engem. Fogait csikorgatta rám, ellenségemként villogtatja felém tekintetét.
10 Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea.
Feltátották ellenem szájokat, gyalázatosan arczul csapdostak engem, összecsődültek ellenem.
11 Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați.
Adott engem az Isten az álnoknak, és a gonoszok kezébe ejte engemet.
12 Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui.
Csendességben valék, de szétszaggata engem; nyakszirten ragadott és szétzúzott engem, czéltáblává tűzött ki magának.
13 Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ.
Körülvettek az ő íjászai; veséimet meghasítja és nem kimél; epémet a földre kiontja.
14 Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș.
Rést rés után tör rajtam, és rám rohan, mint valami hős.
15 Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână.
Zsák-ruhát varrék az én fekélyes bőrömre, és a porba fúrtam be az én szarvamat.
16 Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții;
Orczám a sírástól kivörösödött, szempilláimra a halál árnyéka szállt;
17 Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.
Noha erőszakosság nem tapad kezemhez, és az én imádságom tiszta.
18 Pământule, nu-mi acoperi sângele; și să nu își găsească loc strigătul meu.
Oh föld, az én véremet el ne takard, és ne legyen hely az én kiáltásom számára!
19 De asemenea acum, iată, martorul meu este în cer și mărturia mea este în înalt.
Még most is ímé az égben van az én bizonyságom, és az én tanuim a magasságban!
20 Prietenii mei mă batjocoresc, dar ochiul meu varsă lacrimi spre Dumnezeu.
Csúfolóim a saját barátaim, azért az Istenhez sír fel az én szemem,
21 O, de ar pleda cineva pentru un om cu Dumnezeu, precum pledează un om pentru aproapele său!
Hogy ítélje meg az embernek Istennel, és az ember fiának az ő felebarátjával való dolgát.
22 Încă puțini ani să vină, atunci voi merge pe calea de pe care nu mă voi întoarce.
Mert a kiszabott esztendők letelnek, és én útra kelek és nem térek vissza.
