Iov 16
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
But Job answered and said:
2 Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți.
Of such things as these I have heard enough! Miserable comforters are ye all!
3 Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi?
Will there ever be an end to words of wind? What stirreth thee up, that thou answerest?
4 Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi.
I also might speak like you, If ye were now in my place; I might string together words against you, And shake my head at you.
5 Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră.
I would strengthen you with my mouth, And the consolation of my lips should sustain you.
6 Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat?
If I speak, my grief is not assuaged; And if I forbear, it doth not leave me.
7 Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei.
For now He hath quite exhausted me; Thou hast desolated all my house!
8 Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele.
Thou hast seized hold of me, and this is a witness against me; My leanness riseth up and testifieth against me to my face.
9 Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea.
His anger teareth my flesh, and pursueth me; He gnasheth upon me with his teeth; My adversary sharpeneth his eyes upon me.
10 Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea.
They gape for me with their mouths; In scorn they smite me on the cheek; With one consent they assemble against me.
11 Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați.
God hath given me a prey to the unrighteous, And delivered me into the hands of the wicked.
12 Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui.
I was at ease, but he hath crushed me; He hath seized me by the neck, and dashed me in pieces; He hath set me up for his mark.
13 Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ.
His archers encompass me around; He pierceth my reins, and doth not spare; He poureth out my gall upon the ground.
14 Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș.
He breaketh me with breach upon breach; He rusheth upon me like a warrior.
15 Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână.
I have sewed sackcloth upon my skin, And thrust my horn into the dust.
16 Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții;
My face is red with weeping, And upon my eyelids is deathlike darkness.
17 Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.
Yet is there no injustice in my bands. And my prayer hath been pure.
18 Pământule, nu-mi acoperi sângele; și să nu își găsească loc strigătul meu.
O earth! cover not thou my blood, And let there be no hiding-place for my cry!
19 De asemenea acum, iată, martorul meu este în cer și mărturia mea este în înalt.
Yet even now, behold, my witness is in heaven, And he who knoweth me is on high.
20 Prietenii mei mă batjocoresc, dar ochiul meu varsă lacrimi spre Dumnezeu.
My friends have me in derision, But my eye poureth out tears unto God.
21 O, de ar pleda cineva pentru un om cu Dumnezeu, precum pledează un om pentru aproapele său!
O that one might contend for a man with God, As a man contendeth with his neighbor!
22 Încă puțini ani să vină, atunci voi merge pe calea de pe care nu mă voi întoarce.
For when a few years shall have passed, I shall go the way whence I shall not return.
