Iov 15
1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
Then responded Eliphaz the Temanite, and said:
2 Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
Should, a wise man, answer unreal knowledge? or fill, with the east wind, his inner man?
3 Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
Disputing with discourse that doth no good, or with speech, wherein is no profit?
4 Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
But, thou, wouldst take away reverence, and wouldst attain unto meditation before GOD.
5 Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
For thine own mouth would teach thine iniquity, and thou wouldst choose the tongue of the crafty.
6 Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
Thine own mouth shall condemn thee, and, not I, And, thine own lips, shall testify against thee.
7 Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
The first of mankind, wast thou born? Or, before the hills, wast thou brought forth?
8 Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
In the secret council of GOD, hast thou been wont to hearken? Or canst thou attain for thyself unto wisdom?
9 Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
What knowest thou, that we know not? [What] understandest thou, and the same, is not with us?
10 Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
Both hoary and venerable, are among us, one mightier than thy father in days!
11 Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
Too small for thee, are the consolations of GOD? or a word spoken gently with thee?
12 De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
How doth thine own heart carry thee away, and how thine eyes do roll!
13 De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
For thy spirit, replieth against GOD, and thou bringest forth—out of thy mouth—words!
14 Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
What is a mortal, that he should be pure? or that righteous should be one born of a woman?
15 Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
Lo! in his holy ones, he putteth not confidence, and, the heavens, are not pure in his eyes:
16 Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
How much less when one is detested and corrupt, a man who drinketh in—like water—perversity.
17 Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
I will tell thee—hear me, Since this I have seen, I must needs declare it.
18 Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
Which, wise men, tell, and deny not [that which is] from their fathers.
19 Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
To them alone, was the earth given, and no alien passed through their midst:
20 Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
All the days of the lawless man, he, doth writhe with pain, and, the number of years, is hidden from the tyrant;
21 Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
A noise of dreadful things, is in his ears, In prosperity, the destroyer cometh upon him;
22 El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
He hath no confidence to come back out of darkness, he, being destined to the power oft the sword;
23 El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
A wanderer, he, for bread, [saying] Where [is it]? He knoweth that, prepared by his own hand, is the day of darkness;
24 Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
Distress and anguish shall startle him, It shall overpower him, like a king ready for the onset:
25 Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
Because he had stretched out—against GOD—his hand, and, against the Almighty, had been wont to behave himself proudly;
26 El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
He used to run against him with uplifted neck, with the stout bosses of his bucklers;
27 Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
For he had covered his face with his fatness, and had gathered a superabundance on his loins;
28 Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
And had inhabited demolished cities, houses, wherein men would not dwell, that were destined to become heaps.
29 El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
He shall not be rich, nor shall his substance continue, neither shall their shadow stretch along on the earth;
30 Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
He shall not depart out of darkness, his young branch, shall the flame dry up, and he shall depart, by the breath of his own mouth!
31 Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
Let no one trust in him that—by vanity—is deceived, for, vanity, shall be his recompense;
32 Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
Before his day, shall it be accomplished, with, his palm-top, not covered with leaves;
33 Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
He shall wrong—like a vine—his sour grapes, and shall cast off—as an olive-tree—his blossom.
34 Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
For, the family of the impious, is unfruitful, and, a fire, hath devoured the tents of bribery;
35 Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
Conceiving mischief, and bringing forth iniquity, yea, their inmost soul, prepareth deceit.
