< Iov 15 >
1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
Тогава теманецът Елифад в отговор рече:
2 Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
Мъдър човек с вятърничаво ли знание отговаря, И с източен вятър ли пълни корема си?
3 Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
С празни думи ли се препира И с безполезни речи?
4 Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
Наистина ти унищожаваш страха от Бога, И намаляваш моленето пред Него.
5 Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
Защото беззаконието ти поучава устата ти, И си избрал езика на лукавите.
6 Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
Твоите уста те осъждат, а не аз; Твоите устни свидетелствуват против тебе.
7 Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
Ти ли си първородният човек? Или създаден ли си преди хълмите?
8 Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
Чул ли си ти Божиите тайни намерения? Или си заключил в себе си мъдростта?
9 Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
Що знаеш ти, което ние не знаем? Що разбираш ти, което няма у нас?
10 Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
Има и между нас и белокоси и престарели, По-напреднали на възраст и от баща ти.
11 Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
Божиите утешения и меките Му към тебе думи Малко нещо ли са за тебе?
12 De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
Какво те блазни сърцето ти, И на какво смигат очите ти,
13 De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
Та обръщаш духа си против Бога, И изпущаш такива думи из устата си?
14 Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
Що е човек та да е чист, И роденият от жена та да е праведен?
15 Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
Ето, на светите Си ангели Той не се доверява, И небесата не са чисти в очите Му;
16 Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
Колко повече е гнусен и непотребен човек, Който пие неправда, като вода!
17 Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
Аз ще ти кажа, послушай ме; И това, което съм видял, ще ти изявя,
18 Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
(Което мъдрите не скриха, но възвестиха, Както бяха чули от бащите си;
19 Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
На които биде дадена земята, и само на тях, И чужденец не замина между тях; )
20 Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
Нечестивият се мъчи през всичките си дни; И преброени години са запазени за мъчителя.
21 Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
Ужасни гласове има в ушите му, Че като е в спокойствие ще го нападне изтребителят;
22 El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
Не вярва, че ще се върне от тъмнината; И той е очакван от ножа;
23 El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
Скита се да търси хляб, казвайки: Где е? Знае, че денят на тъмнината е готов до ръката му;
24 Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
Скръб и тъга го плашат, Като цар приготвен за бой му надвиват.
25 Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
Понеже той простря ръката си против Бога, И възгордя се против Всемогъщия,
26 El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
Спусна се на Него с корав врат, С дебелите изпъкналости на щитовете си.
27 Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
Понеже покри лицето си с тлъстината си, И, затлъсти кръста си,
28 Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
Той се засели в разорени градове, В къщи необитаеми, Готови да станат на купове.
29 El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
Няма да се обогати, и имотът му няма да трае, Нито ще се навеждат до земята произведенията им.
30 Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
Няма да се отърве от тъмнината; Пламък ще изсуши младоците му; И от дишането на Божиите уста ще бъде завлечен.
31 Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
Нека не се доверява на суетата, самоизмамен; Защото суета ще бъде заплатата му.
32 Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
Преди времето си ще се изплати, И клонът му няма да раззеленее,
33 Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
Ще изрони неузрялото си грозде като лозата, И ще хвърли цвета си като маслината.
34 Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
Защото дружината на нечестивите ще запустее; И огън ще пояде шатрите на подкупничеството.
35 Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
Зачват зло, и раждат беззаконие, И сърцето им подготвя измама.