< Iov 14 >
1 Omul născut din femeie are zile puține și este plin de tulburare.
Life is short and full of trouble,
2 Răsare asemenea unei flori și este retezat; el fuge de asemenea ca o umbră și nu rămâne.
like a flower that blooms and withers, like a passing shadow that soon disappears.
3 Și îți deschizi ochii asupra unuia ca acesta și mă aduci în judecată cu tine?
Do you even notice me, God, and why do you have to drag me to court?
4 Cine poate aduce un lucru curat dintr-unul necurat? Niciunul.
Who can bring something clean of what is unclean? No one.
5 Văzând că zilele îi sunt hotărâte, numărul lunilor sale sunt cu tine; tu i-ai rânduit hotarele lui ca el să nu le poată trece;
You have determined how long we shall live—the number of months, a time limit on our lives.
6 Întoarce-te de la el, ca să se odihnească, până ce va împlini, ca un angajat, ziua sa.
So leave us alone and give us some peace—so like a laborer we could enjoy a few hours of rest at the end of the day.
7 Căci este speranță pentru un pom, dacă este tăiat, că va răsări din nou și că ramura lui tânără nu va înceta.
Even a tree that's cut down has the hope of sprouting again, of sending up shoots and continuing to live.
8 Deși rădăcina lui îmbătrânește în pământ și trunchiul lui moare în pământ,
Even though its roots grow old in the earth, and its stump dies in the ground,
9 Totuși prin mirosul apei, el va înmuguri și va da lăstari ca o plantă.
just a trickle of water will make it bud and grow branches like a young plant.
10 Dar omul moare și se risipește; și omul își dă duhul și unde este el?
But human beings die, their strength dwindles away; they perish, and where are they then?
11 Precum apele dispar din mare și potopul seacă și se usucă,
Like water evaporating from a lake and a river that dries up and disappears,
12 Astfel omul se culcă și nu se ridică, până când cerurile nu vor mai fi, ei nu se vor trezi, nici nu vor fi sculați din somnul lor.
so human beings lie down and don't get up again. Until the heavens cease to exist they will not awake from their sleep.
13 O, de m-ai ascunde în mormânt, de m-ai ține în taină, până îți va trece furia; de mi-ai rândui un timp cuvenit și să îți amintești de mine! (Sheol )
I wish you would hide me in Sheol; conceal me there until your anger is gone. Set a definite time for me there, and remember me! (Sheol )
14 Dacă un om moare, va trăi el din nou? Voi aștepta toate zilele timpului meu rânduit, până când vine schimbarea mea.
Will the dead live again? Then I would have hope through all my time of trouble until my release comes.
15 Tu vei chema și îți voi răspunde; vei avea dorință pentru lucrarea mâinilor tale.
You would call and I would answer you; you would long for me, the being that you made.
16 Căci acum îmi numeri pașii; nu veghezi tu asupra păcatului meu?
Then you would look after me and wouldn't be watching me to see if I sinned.
17 Fărădelegea mea este sigilată într-un sac și îmi coși nelegiuirea.
My sins would be sealed up in a bag and you would cover my guilt.
18 Și, cu siguranță, muntele căzând ajunge de nimic și stânca este mutată din locul ei.
But just as the mountains crumble and fall, and the rocks tumble down;
19 Apele tocesc pietrele; tu speli din țărâna pământului lucrurile care cresc și distrugi speranța omului.
as water wears away the stones, as floods wash away the soil, so you destroy the hope people have.
20 Îl învingi pentru totdeauna și el trece; îi schimbi înfățișarea și îl trimiți departe.
You continually overpower them and they pass away; you distort their faces in death and send them away.
21 Fiii lui ajung la onoare și el nu știe; sunt înjosiți, dar el nu pricepe aceasta.
Their children may become important or fall from their positions, but they don't know or see any of this.
22 Dar carnea lui pe el va avea durere și sufletul său în el va jeli.
As people die they only know their own pain and are sad for themselves.”