Iov 14
1 Omul născut din femeie are zile puține și este plin de tulburare.
Man, born of woman, living for a short time, is filled with many miseries.
2 Răsare asemenea unei flori și este retezat; el fuge de asemenea ca o umbră și nu rămâne.
He comes forth like a flower, and is crushed, and he flees, as if a shadow, and never remains in the same state.
3 Și îți deschizi ochii asupra unuia ca acesta și mă aduci în judecată cu tine?
And do you consider it fitting to look down with your eyes on someone in this way and to lead him into judgment with you?
4 Cine poate aduce un lucru curat dintr-unul necurat? Niciunul.
Who can make him clean who is conceived of unclean seed? Are you not the only one who can?
5 Văzând că zilele îi sunt hotărâte, numărul lunilor sale sunt cu tine; tu i-ai rânduit hotarele lui ca el să nu le poată trece;
The days of man are short, and the number of his months is with you; you have determined his limits, which cannot be surpassed.
6 Întoarce-te de la el, ca să se odihnească, până ce va împlini, ca un angajat, ziua sa.
Withdraw a little from him, so that he may rest, until his awaited day arrives, like that of the hired hand.
7 Căci este speranță pentru un pom, dacă este tăiat, că va răsări din nou și că ramura lui tânără nu va înceta.
A tree has hope: if it has been cut, it turns green again, and its branches spring forth.
8 Deși rădăcina lui îmbătrânește în pământ și trunchiul lui moare în pământ,
If its roots grow old in the earth, and its trunk passes into dust,
9 Totuși prin mirosul apei, el va înmuguri și va da lăstari ca o plantă.
at the scent of water, it will sprout and bring forth leaves, as when it had first been planted.
10 Dar omul moare și se risipește; și omul își dă duhul și unde este el?
Truly, when a man dies, and has been left unprotected, and has decayed, I ask you where is he?
11 Precum apele dispar din mare și potopul seacă și se usucă,
It is as if the waters had receded from the sea and an emptied river had dried up;
12 Astfel omul se culcă și nu se ridică, până când cerurile nu vor mai fi, ei nu se vor trezi, nici nu vor fi sculați din somnul lor.
just so, when a man is fallen asleep, he will not rise again, until the heavens are worn away; he will not awaken, nor rise from his sleep.
13 O, de m-ai ascunde în mormânt, de m-ai ține în taină, până îți va trece furia; de mi-ai rândui un timp cuvenit și să îți amintești de mine! (Sheol h7585)
Who will grant this to me, that you will protect me in the underworld, and hide me until your fury passes by, and establish a time for me, in which you will remember me? (Sheol h7585)
14 Dacă un om moare, va trăi el din nou? Voi aștepta toate zilele timpului meu rânduit, până când vine schimbarea mea.
Do you suppose that a dead man will live again? On each of the days in which I now battle, I wait until my transformation occurs.
15 Tu vei chema și îți voi răspunde; vei avea dorință pentru lucrarea mâinilor tale.
You will call me and I will answer you; to the work of your hands, you will extend your right hand.
16 Căci acum îmi numeri pașii; nu veghezi tu asupra păcatului meu?
Indeed, you have numbered my steps, but you have been lenient with my sins.
17 Fărădelegea mea este sigilată într-un sac și îmi coși nelegiuirea.
You have sealed up my offenses, as if in a purse, but you have cured my iniquity.
18 Și, cu siguranță, muntele căzând ajunge de nimic și stânca este mutată din locul ei.
A falling mountain flows away, and a stone is transferred from its place.
19 Apele tocesc pietrele; tu speli din țărâna pământului lucrurile care cresc și distrugi speranța omului.
Waters wear away stones, and with a flood the land is reduced little by little; and similarly, you will destroy man.
20 Îl învingi pentru totdeauna și el trece; îi schimbi înfățișarea și îl trimiți departe.
You have strengthened him for a little while, so that he may cross over into eternity. You will change his face and send him forth.
21 Fiii lui ajung la onoare și el nu știe; sunt înjosiți, dar el nu pricepe aceasta.
Whether his sons have been noble or ignoble, he will not understand.
22 Dar carnea lui pe el va avea durere și sufletul său în el va jeli.
And in this way his body, while he yet lives, will have grief, and his soul will mourn over himself.
