Iov 13
1 Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
Ímé, mindezeket látta az én szemem, hallotta az én fülem és megértette.
2 Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
A mint ti tudjátok, úgy tudom én is, és nem vagyok alábbvaló nálatok.
3 Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
Azonban én a Mindenhatóval akarok szólani; Isten előtt kivánom védeni ügyemet.
4 Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
Mert ti hazugságnak mesterei vagytok, és mindnyájan haszontalan orvosok.
5 O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
Vajha legalább mélyen hallgatnátok, az még bölcseségtekre lenne.
6 Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
Halljátok meg, kérlek, az én feddőzésemet, és figyeljetek az én számnak pörlekedéseire.
7 Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
Az Isten kedvéért szóltok-é hamisságot, és ő érette szóltok-é csalárdságot?
8 Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
Az ő személyére néztek-é, ha Isten mellett tusakodtok?
9 Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
Jó lesz-é az, ha egészen kiismer benneteket, avagy megcsalhatjátok-é őt, a mint megcsalható az ember?
10 El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
Keményen megbüntet, ha titkon vagytok is személyválogatók.
11 Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
Az ő fensége nem rettent-é meg titeket, a tőle való félelem nem száll-é rátok?
12 Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
A ti emlékezéseitek hamuba írott példabeszédek, a ti menedékváraitok sárvárak.
13 Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
Hallgassatok, ne bántsatok: hadd szóljak én, akármi essék is rajtam.
14 Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
Miért szaggatnám fogaimmal testemet, és miért szorítanám markomba lelkemet?
15 Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
Ímé, megöl engem! Nem reménylem; hiszen csak utaimat akarom védeni előtte!
16 El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
Sőt az lesz nékem segítségül, hogy képmutató nem juthat elébe.
17 Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
Hallgassátok meg figyelmetesen az én beszédemet, vegyétek füleitekbe az én mondásomat.
18 Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
Ímé, előterjesztem ügyemet, tudom, hogy nékem lesz igazam.
19 Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
Ki az, a ki perelhetne velem? Ha most hallgatnom kellene, úgy kimulnék.
20 Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
Csak kettőt ne cselekedj velem, szined elől akkor nem rejtőzöm el.
21 Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
Vedd le rólam kezedet, és a te rettentésed ne rettentsen engem.
22 Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
Azután szólíts és én felelek, avagy én szólok hozzád és te válaszolj.
23 Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
Mennyi bűnöm és vétkem van nékem? Gonoszságomat és vétkemet add tudtomra!
24 Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
Mért rejted el arczodat, és tartasz engemet ellenségedül?
25 Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
A letépett falevelet rettegteted-é, és a száraz pozdorját üldözöd-é?
26 Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
Hogy ily sok keserűséget szabtál reám, és az én ifjúságomnak vétkét örökölteted velem?!
27 De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
Hogy békóba teszed lábaimat, vigyázol minden én utamra, és vizsgálod lábomnak nyomait?
28 Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.
Az pedig elsenyved, mint a redves fa, mint ruha, a melyet moly emészt.
