< Iov 13 >
1 Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
Lo, all [this] hath my eye seen, my ear hath heard and noted it for itself;
2 Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
As much as ye know, do I also know: I do not fall short compared with you.
3 Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
However, I would gladly speak to the Almighty; and to argue with God do I desire.
4 Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
But ye are inventors of falsehood, physicians of no value are all of you.
5 O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
Oh, who would grant that ye might keep a profound silences! and it would he accounted unto you as wisdom.
6 Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
Do hearken but to my reasoning, and listen to the pleadings of my lips.
7 Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
Will ye speak wrong things for God? and will ye speak for him deceitfully?
8 Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
Will ye show him undue favor, when ye contend for God?
9 Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
Will it be well if he should search you out? or as one overreacheth another mortal, do ye expect to overreach him?
10 El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
He will surely reprove you, if in secret you show him undue favor.
11 Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
Doth not his excellency terrify you? and his dread fall upon you?
12 Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
The things you remember are mere proverbs of ashes, your high-places are high-places of clay.
13 Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
Keep silence toward me, that I may indeed speak, and let pass over me what will.
14 Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
Whatever it may cost, I will take my flesh in my teeth, and my life will I put in my hand.
15 Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
Lo, though he slay me, yet will I trust in him: only I will argue my own ways before him.
16 El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
Even he will come to my assistance; for a hypocrite cannot come before him.
17 Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
Listen well to my word, and to my demonstration with your ears.
18 Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
Behold now, I have arrayed my cause: I know that I shall be indeed justified.
19 Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
Who is he that will contend with me? for now, if I keep silence, I must perish.
20 Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
Only two things do not unto me: then will I not hide myself from thy presence.
21 Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
Remove thy hand far from me; and let not thy dread terrify me.
22 Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
Then call thou, and I will answer; or let me speak, and do thou reply to me.
23 Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
How many are my iniquities and sins? my transgression and my sin let me know.
24 Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
Wherefore wilt thou hide thy face, and regard me as an enemy unto thee?
25 Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
Wilt thou terrify a leaf driven about [by the wind]? and wilt thou pursue dry stubble?
26 Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
That thou writest bitter decrees against me, and assignest unto me the iniquities of my youth;
27 De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
And [that] thou puttest my feet in the stocks, and watchest narrowly all my paths; [and] settest for thyself a mark upon the soles of my feet?
28 Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.
And yet the body decayeth like a rotten thing, as a garment that the moth hath eaten.