Iov 11
1 Atunci a răspuns Țofar naamatitul și a zis:
Naamalı Sofar şöyle yanıtladı:
2 Nu ar trebui să se răspundă mulțimii de cuvinte? Și ar trebui să fie declarat drept un om plin de vorbire?
“Bunca söz yanıtsız mı kalsın? Çok konuşan haklı mı sayılsın?
3 Ar trebui minciunile tale să facă pe oameni să tacă? Și când tu batjocorești, nu te va face niciun om de rușine?
Saçmalıkların karşısında sussun mu insanlar? Sen alay edince kimse seni utandırmasın mı?
4 Pentru că ai spus: Doctrina mea este pură și eu sunt curat în ochii tăi.
Tanrı'ya, ‘İnancım arıdır’ diyorsun, ‘Senin gözünde temizim.’
5 Dar de ar vorbi Dumnezeu și și-ar deschide buzele împotriva ta;
Ama keşke Tanrı konuşsa, Sana karşı ağzını açsa da,
6 Și de ți-ar arăta tainele înțelepciunii, că ele sunt dublul a ceea ce este! Să știi de aceea că Dumnezeu îți cere mai puțin decât merită nelegiuirea ta.
Bilgeliğin sırlarını bildirse! Çünkü bilgelik çok yönlüdür. Bil ki, Tanrı günahlarından bazılarını unuttu bile.
7 Poți tu prin cercetare să găsești pe Dumnezeu? Poți afla până la desăvârșire pe cel Atotputernic?
“Tanrı'nın derin sırlarını anlayabilir misin? Her Şeye Gücü Yeten'in sınırlarına ulaşabilir misin?
8 Este la fel de înaltă ca cerul; ce poți tu face? Mai adâncă decât iadul; ce poți tu cunoaște? (Sheol h7585)
Onlar gökler kadar yüksektir, ne yapabilirsin? Ölüler diyarından derindir, nasıl anlayabilirsin? (Sheol h7585)
9 Măsura ei este mai lungă decât pământul și mai largă decât marea.
Ölçüleri yeryüzünden uzun, Denizden geniştir.
10 Dacă el retează și închide, sau adună, atunci cine îl poate împiedica?
“Gelip seni hapsetse, mahkemeye çağırsa, Kim O'na engel olabilir?
11 Pentru că el cunoaște oamenii deșerți și vede stricăciunea; nu va lua el aminte la ea?
Çünkü O yalancıları tanır, Kötülüğü görür de dikkate almaz mı?
12 Căci omul deșert ar fi înțelept, deși omul se naște ca mânzul unei măgărițe sălbatice.
Ne zaman yaban eşeği insan doğurursa, Aptal da o zaman sağduyulu olur.
13 Dacă îți pregătești inima și îți întinzi mâinile spre el,
“O'na yüreğini adar, Ellerini açarsan,
14 Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe și să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
İşlediğin günahı kendinden uzaklaştırır, Çadırında haksızlığa yer vermezsen,
15 Fiindcă atunci îți vei ridica fața fără pată; da, vei fi neclintit și nu te vei teme;
Utanmadan başını kaldırır, Sağlam ve korkusuz olabilirsin.
16 Deoarece îți vei uita nefericirea și ți-o vei aminti ca ape care trec;
Sıkıntılarını unutur, Akıp gitmiş sular gibi anarsın onları.
17 Și vârsta ta va fi mai senină ca miezul zilei; vei străluci, vei fi ca dimineața.
Yaşamın öğlen güneşinden daha parlak olur, Karanlık sabaha döner.
18 Și vei fi în siguranță, pentru că este speranță; da, vei săpa împrejurul tău și te vei odihni în siguranță.
Güven duyarsın, çünkü umudun olur, Çevrene bakıp güvenlik içinde yatarsın.
19 De asemenea te vei culca și nimeni nu te va înspăimânta; da, mulți te vor implora.
Uzanırsın, korkutan olmaz, Birçokları senden lütuf diler.
20 Dar ochii celor stricați se vor sfârși și nu vor scăpa și speranța lor va fi darea duhului.
Ama kötülerin gözlerinin feri sönecek, Kaçacak yer bulamayacaklar, Tek umutları son soluklarını vermek olacak.”
