Iov 11
1 Atunci a răspuns Țofar naamatitul și a zis:
А Софар Намаћанин одговори и рече:
2 Nu ar trebui să se răspundă mulțimii de cuvinte? Și ar trebui să fie declarat drept un om plin de vorbire?
Зар на многе речи нема одговора? Или ће човек говорљив остати прав?
3 Ar trebui minciunile tale să facă pe oameni să tacă? Și când tu batjocorești, nu te va face niciun om de rușine?
Хоће ли твоје лажи ућуткати људе? И кад се ругаш, зар те неће нико посрамити?
4 Pentru că ai spus: Doctrina mea este pură și eu sunt curat în ochii tăi.
Јер си рекао: Чиста је наука моја, и чист сам пред очима твојим.
5 Dar de ar vorbi Dumnezeu și și-ar deschide buzele împotriva ta;
Али кад би Бог проговорио и усне своје отворио на те,
6 Și de ți-ar arăta tainele înțelepciunii, că ele sunt dublul a ceea ce este! Să știi de aceea că Dumnezeu îți cere mai puțin decât merită nelegiuirea ta.
И показао ти тајне мудрости, јер их је двојином више, познао би да те Бог кара мање него што заслужује твоје безакоње.
7 Poți tu prin cercetare să găsești pe Dumnezeu? Poți afla până la desăvârșire pe cel Atotputernic?
Можеш ли ти тајне Божије докучити, или докучити савршенство Свемогућег?
8 Este la fel de înaltă ca cerul; ce poți tu face? Mai adâncă decât iadul; ce poți tu cunoaște? (Sheol h7585)
То су висине небеске, шта ћеш учинити? Дубље је од пакла, како ћеш познати? (Sheol h7585)
9 Măsura ei este mai lungă decât pământul și mai largă decât marea.
Дуже од земље, шире од мора.
10 Dacă el retează și închide, sau adună, atunci cine îl poate împiedica?
Да преврати, или затвори или сабере, ко ће Му бранити?
11 Pentru că el cunoaște oamenii deșerți și vede stricăciunea; nu va lua el aminte la ea?
Јер зна ништавило људско, и видећи неваљалство зар неће пазити?
12 Căci omul deșert ar fi înțelept, deși omul se naște ca mânzul unei măgărițe sălbatice.
Човек безуман постаје разуман, премда се човек рађа као дивље магаре.
13 Dacă îți pregătești inima și îți întinzi mâinile spre el,
Да ти управиш срце своје и подигнеш руке своје к Њему,
14 Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe și să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
Ако је безакоње у руци твојој, да га уклониш, и не даш да неправда буде у шаторима твојим,
15 Fiindcă atunci îți vei ridica fața fără pată; da, vei fi neclintit și nu te vei teme;
Тада ћеш подигнути лице своје без мане и стајаћеш тврдо и нећеш се бојати;
16 Deoarece îți vei uita nefericirea și ți-o vei aminti ca ape care trec;
Заборавићеш муку, као воде која протече опомињаћеш је се;
17 Și vârsta ta va fi mai senină ca miezul zilei; vei străluci, vei fi ca dimineața.
Настаће ти време ведрије него подне, синућеш, бићеш као јутро;
18 Și vei fi în siguranță, pentru că este speranță; da, vei săpa împrejurul tău și te vei odihni în siguranță.
Уздаћеш се имајући надање, закопаћеш се, и мирно ћеш спавати.
19 De asemenea te vei culca și nimeni nu te va înspăimânta; da, mulți te vor implora.
Лежаћеш, и нико те неће плашити, и многи ће ти се молити.
20 Dar ochii celor stricați se vor sfârși și nu vor scăpa și speranța lor va fi darea duhului.
Али очи ће безбожницима ишчилети, и уточишта им неће бити, и надање ће им бити издисање.
