Iov 10

1 Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.

¡Odio mi vida! Permíteme hablar libremente de mis quejas; no puedo guardarme mi amargura.

2 Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.

Le diré a Dios: “No te limites a condenarme; dime qué tienes contra mí.

3 Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?

¿Te gusta acusarme? ¿Por qué me rechazas a mí, a quien has creado con tus propias manos, y sin embargo te alegras de las maquinaciones de los malvados?

4 Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?

¿Tienes ojos humanos? ¿Ves como los seres humanos?

5 Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,

¿Es tu vida tan corta como la de los mortales? ¿Son tus años tan breves como los de la humanidad,

6 Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?

para que tengas que examinar mis males e investigar mis pecados?

7 Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.

Aunque sabes que no soy culpable, nadie puede salvarme de ti.

8 Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.

Me hiciste y me diste forma con tus propias manos, y sin embargo me destruyes.

9 Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?

Recuerda que me diste forma como a un pedazo de arcilla; ¿vas a volver a convertirme en polvo?

10 Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?

Me derramaste como la leche, me cuajaste como el queso.

11 M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.

Me vestiste de piel y carne; tejiste mi cuerpo con huesos y músculos.

12 Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.

Me diste vida y me mostraste tu bondad; me has cuidado mucho.

13 Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.

“Pero guardaste estas cosas en tu corazón. Sé que tu propósito era

14 Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.

vigilarme, y si pecaba, entonces no perdonarías mis males.

15 Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,

Si soy culpable, estoy en problemas; si soy inocente, no puedo mantener la cabeza en alto porque estoy totalmente deshonrado al ver mis sufrimientos.

16 Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.

Si mantengo la cabeza alta me persigues como un león, mostrando lo poderoso que eres para herirme.

17 Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.

Repites tus argumentos contra mí, derramas más y más tu ira contra mí, envías nuevos ejércitos contra mí.

18 Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!

“¿Por qué me dejaste nacer? Ojalá hubiera muerto y nadie me hubiera visto nunca.

19 Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.

Hubiera sido mejor que nunca hubiera existido, llevado directamente del vientre a la tumba.

20 Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.

Sólo me quedan unos días, así que ¿por qué no me dejas en paz para que pueda tener un poco de paz

21 Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;

antes de ir al sitio de donde nunca volveré, la tierra de las tinieblas y la sombra de la muerte?

22 O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.

La tierra de la oscuridad total donde se encuentra la sombra de la muerte, un lugar de caos donde la luz misma es oscuridad”.