Iov 10

1 Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.

Megundorodott lelkem életemtől, nekieresztem majd panaszomat, hadd beszélek lelkem keservében.

2 Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.

Megmondom Istennek: Ne kárhoztass engem, tudasd velem, mi miatt pörölsz velem!

3 Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?

Illik-e hozzád, hogy nyomorgatsz, hogy megveted kezeid szerzeményét, míg a gonoszok tanácsa fölött fényt árasztasz?

4 Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?

Testi szemeid vannak-e neked, avagy mint halandó lát, úgy látsz-e?

5 Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,

Mint halandó napjai, olyanok-e napjaid, avagy éveid, mint férfi napjai,

6 Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?

hogy keresgéled bűnömet és vétkem után kutatsz,

7 Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.

noha tudod, hogy nem vagyok bűnös s nincs, ki kezedből menthet?

8 Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.

Kezeid alakítottak engem és elkészítettek egyaránt köröskörül – és megsemmisítnél?

9 Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?

Gondolj csak rá, hogy mint agyagot készítettél te engem, s porba térítsz engem vissza?

10 Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?

Nemde mint a tejet kiöntöttél engem s mint a sajtot összefolyattál;

11 M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.

bőrbe és húsba öltöztettél és csontokkal meg inakkal átszőttél;

12 Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.

életet és szeretetet míveltél velem s gondviselésed megőrizte szellememet.

13 Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.

De ezeket tartogattad szívedben, tudom, hogy ez volt benned:

14 Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.

ha vétkezem, megvigyázol engem és bűnöm alól föl nem mentesz.

15 Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,

Ha gonosz vagyok, jaj nekem; s ha igaz vagyok, föl nem emelhetem fejemet, jóllakva szégyennel és eltelve nyomorommal.

16 Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.

S ha magasra emelkednék, mint fenevadra vadásznál rám, s ismételve csodálatosan bánnál velem;

17 Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.

megújítanád tanúidat ellenem, sokszor tanúsítanád haragodat velem szemben: egymást felváltó hadak ellenem!

18 Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!

S miért hoztál ki engem az anyaméhből? kimúltam volna s szem nem látna engem;

19 Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.

mintha nem lettem volna, olyan volnék, a méhből a sírba vitettem volna.

20 Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.

Nemde kevesek a napjaim, hagyj föl tehát; fordulj el tőlem, hogy földerülhessek egy keveset!

21 Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;

Mielőtt elmennék, hogy ne térjek vissza, sötétségnek és vakhomálynak országába,

22 O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.

országba, mely borús mint a homály, vakhomály, rend nélkül s fénylik – mint homály.