Iov 10
1 Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
Weary in my soul, I will pour my words with groans upon him: I will speak being straitened in the bitterness of my soul.
2 Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.
And I will say to the Lord, Do not teach me to be impious; and wherefore hast thou thus judged me?
3 Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?
Is it good before thee if I be unrighteous? for thou hast disowned the work of thy hands, and attended to the counsel of the ungodly.
4 Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?
Or dost thou see as a mortal sees? or wilt thou look as a man sees?
5 Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,
Or is thy life human, or thy years [the years] of a man,
6 Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?
that thou hast enquired into mine iniquity, and searched out my sins?
7 Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.
For thou knowest that I have not committed iniquity: but who is he that can deliver out of thy hands?
8 Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.
Thy hands have formed me and made me; afterwards thou didst change [thy mind], and smite me.
9 Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?
Remember that thou hast made me [as] clay, and thou dost turn me again to earth.
10 Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?
Hast thou not poured me out like milk, and curdled me like cheese?
11 M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.
And thou didst clothe me with skin and flesh, and frame me with bones and sinews.
12 Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.
And thou didst bestow upon me life and mercy, and thy oversight has preserved my spirit.
13 Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.
Having these things in thyself, I know that thou canst do all things; for nothing is impossible with thee.
14 Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.
And if I should sin, thou watchest me; and thou hast not cleared me from iniquity.
15 Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,
Or if I should be ungodly, woe is me: and if I should be righteous, I cannot lift myself up, for I am full of dishonour.
16 Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.
For I am hunted like a lion for slaughter; for again thou hast changed and art terribly destroying me;
17 Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.
renewing against me my torture: and thou hast dealt with me in great anger, and thou hast brought trials upon me.
18 Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!
Why then didst thou bring me out of the womb? and why did I not die, and no eye see me,
19 Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.
and I become as if I had not been? for why was I not carried from the womb to the grave?
20 Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.
Is not the time of my life short? suffer me to rest a little,
21 Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;
before I go whence I shall not return, to a land of darkness and gloominess;
22 O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.
to a land of perpetual darkness, where there is no light, neither [can any one] see the life of mortals.
