< Iov 10 >
1 Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
“Aol gi ngima; mano emomiyo ok abi lingʼ ma ok awuoyo, to abiro wacho lit duto manie chunya.
2 Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.
Abiro wachone Nyasaye niya: Kik ikuma, to nyisa rachna momiyo ikwana kaka jaketho.
3 Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?
Nyalo bedo ni iwinjo maber ka ahinyora; kendo ka ikwedo tich lweti, to timbe joricho to mori?
4 Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?
Kara in bende in gi wangʼ mar ringruok? Koso in bende ineno mana kaka dhano neno?
5 Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,
Kara in bende ndaloni nok ka ndalo dhano, koso higni magi chalo gi mag dhano,
6 Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?
momiyo imanyo timbena maricho kendo isiko kimanyo richo moro amora ma an-go,
7 Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.
kata obedo ni ingʼeyo maber ni aonge ketho kendo ni onge ngʼama nyalo resa e lweti?
8 Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.
“Lweti ema nochweya. Ibiro lokori koda kendo mondo itieka?
9 Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?
Parie ni ne ichweya koa kuom lowo. Koro sani, diduoka kendo e lowo adier?
10 Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?
Donge ne iola oko ka chak kendo ne ipuoya mi apoto ka mo,
11 M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.
ne ichweyo ringra gi choke kod leche mi iumo chokena gi ringʼo kod pien?
12 Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.
Ne imiya ngima kendo ne itimona ngʼwono, kendo isebedo ka irito chunya kuom duongʼni maler.
13 Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.
“To kata kamano, koro angʼeyo ni gik mane ni e pachi e magi:
14 Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.
Isebedo ka ingʼiya mondo ineane ka atimo richo, to ok iseweya ma ok ikuma.
15 Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,
Okwongʼa, an ngʼat ma timbene mono! To kata ka aonge ketho, to pod ok anyal bedo thuolo, nimar wichkuot ma an-go osemiyo alal ei masichena.
16 Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.
To kata katemo mondo abed thuolo to idwara mana ka sibuor, kendo isiko mana kiloya gi tekoni maduongʼ.
17 Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.
Ikelo joneno manyien mondo okweda kendo imedo bedo mager koda; jolweny magi monja mana ka apaka magingore.
18 Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!
“Angʼo momiyo ne igola ei minwa? Kara mad ne atho kapok wangʼ moro amora onena.
19 Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.
Mad ne kik nywola, ka ok kamano to ne onego nywola ka asetho kendo chom koda bur tir!
20 Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.
Donge ngimana modongʼ matin-ni chiegni rumo? Yie iweya mondo abedie gi yweyo matin,
21 Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;
kapok adhi kuma ji ok dhiye miduogi, ma en piny motimo mudho gi tipo molil ti,
22 O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.
en piny ma otimo mudho mandiwa, kama kata ler chaloe mudho.”