Ieremia 52

1 Zedechia era în vârstă de douăzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit unsprezece ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

UZedekhiya wayeleminyaka engamatshumi amabili lanye esiba yinkosi, wabusa iminyaka elitshumi lanye eJerusalema; lebizo likanina lalinguHamuthali, indodakazi kaJeremiya weLibhina.

2 Și el a făcut ceea ce era rău în ochii DOMNULUI, conform cu tot ce făcuse Ioiachim.

Wasesenza okubi emehlweni eNkosi, njengakho konke akwenzayo uJehoyakhimi.

3 Fiindcă prin mânia DOMNULUI s-a întâmplat în Ierusalim și în Iuda, până când i-a alungat din prezența sa, că Zedechia s-a răzvrătit împotriva împăratului Babilonului.

Ngoba ngenxa yokuthukuthela kweNkosi kwenzeka eJerusalema loJuda yaze yabaphosela khatshana lobuso bayo; uZedekhiya wasevukela inkosi yeBhabhiloni.

4 Și s-a întâmplat în al nouălea an al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunii, că Nebucadnețar împăratul Babilonului, a venit, el și toată armata lui, împotriva Ierusalimului și și-au așezat tabăra împotriva lui și au zidit forturi împotriva lui de jur împrejur.

Kwasekusithi ngomnyaka wesificamunwemunye wokubusa kwakhe, ngenyanga yetshumi, ngolwetshumi lwenyanga, uNebhukadirezari inkosi yeBhabhiloni wafika, yena lebutho lakhe lonke, ukumelana leJerusalema; basebemisa inkamba bemelene layo, bayakhela izinqaba zokuvimbezela bemelene layo inhlangothi zonke.

5 Astfel cetatea a fost asediată, până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

Ngokunjalo umuzi wangena ekuvinjezelweni kwaze kwaba ngumnyaka wetshumi lanye wenkosi uZedekhiya.

6 Și în luna a patra, în a noua zi a lunii, foametea era aspră în cetate, astfel încât nu era pâine pentru poporul țării.

Ngenyanga yesine, ngolwesificamunwemunye lwenyanga, lapho indlala yayiqinile phakathi komuzi, abantu belizwe kababanga lokudla.

7 Atunci cetatea a fost spartă și toți bărbații de război au fugit și au ieșit din cetate noaptea pe calea porții dintre cele două ziduri, care era lângă grădina împăratului; (acum, caldeenii erau lângă cetate de jur împrejur) și ei au mers pe calea câmpiei.

Basebewufohlela umuzi; wonke amadoda empi asebaleka, aphuma emzini ebusuku, ngendlela yesango, phakathi kwemiduli emibili, elisesivandeni senkosi (amaKhaladiya ayemelene lomuzi inhlangothi zonke), ahamba ngendlela yegceke.

8 Dar armata caldeenilor l-a urmărit pe împărat și l-a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului; și toată armata lui s-a împrăștiat de la el.

Kodwa ibutho lamaKhaladiya laxotshana lenkosi, lafica uZedekhiya emagcekeni eJeriko; lebutho lakhe lonke lahlakazeka lisuka kuye.

9 Atunci ei l-au prins pe împărat și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla în țara Hamatului, unde el a dat judecata asupra lui.

Basebeyibamba inkosi, bayenyusela enkosini yeBhabhiloni eRibila elizweni leHamathi, eyakhuluma izigwebo kuyo.

10 Și împăratul Babilonului a ucis pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui; el a ucis de asemenea pe toți prinții lui Iuda în Ribla.

Inkosi yeBhabhiloni yasibulala amadodana kaZedekhiya emehlweni akhe, futhi yazibulala lazo zonke iziphathamandla zakoJuda eRibila.

11 Atunci i-a scos ochii lui Zedechia; și împăratul Babilonului l-a legat în lanțuri și l-a dus în Babilon și l-a pus în închisoare până în ziua morții lui.

Yasiphumputhekisa amehlo kaZedekhiya, yambopha ngamaketane ethusi amabili, ukuze inkosi yeBhabhiloni imuse eBhabhiloni, yamfaka entolongweni, kwaze kwaba lusuku lokufa kwakhe.

12 Și în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, care era în al nouăsprezecelea an al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a intrat Nebuzaradan căpetenia gărzii, care servea împăratului Babilonului, în Ierusalim,

Njalo ngenyanga yesihlanu, ngolwetshumi lwenyanga (lo umnyaka wawungumnyaka wetshumi lesificamunwemunye wenkosi uNebhukadirezari inkosi yeBhabhiloni), uNebuzaradani induna yabalindi, eyayimi phambi kwenkosi yeBhabhiloni, wangena eJerusalema.

13 Și a ars casa DOMNULUI și casa împăratului; și toate casele din Ierusalim și pe toate casele oamenilor mari, le-a ars cu foc;

Watshisa indlu kaJehova, lendlu yenkosi, lezindlu zonke zeJerusalema lezindlu zonke zabakhulu wazitshisa ngomlilo.

14 Și toată armata caldeenilor care era cu căpetenia gărzii a dărâmat toate zidurile Ierusalimului de jur împrejur.

Lebutho lonke lamaKhaladiya, elalilenduna yabalindi, labhidliza yonke imiduli yeJerusalema inhlangothi zonke.

15 Atunci Nebuzaradan căpetenia gărzii a dus captivi pe anumiți dintre săracii poporului și restul poporului care rămăsese în cetate și pe aceia care trecuseră, care trecuseră la împăratul Babilonului; și restul mulțimii.

UNebuzaradani induna yabalindi wasethumba abathile kwabangabayanga babantu, lensali yabantu eyayisele emzini, lalabo ababehlamukile, ababehlamukele enkosini yeBhabhiloni, labaseleyo bexuku.

16 Dar Nebuzaradan căpetenia gărzii a lăsat dintre săracii țării ca viticultori și agricultori.

Kodwa uNebuzaradani induna yabalindi watshiya abanye kwabangabayanga belizwe ukuthi babe ngabaphathi bezivini labalimi.

17 De asemenea caldeenii au sfărâmat stâlpii de aramă care erau în casa DOMNULUI, și postamentele și marea de aramă care erau în casa DOMNULUI și au dus toată arama lor în Babilon.

Lensika zethusi ezazisendlini yeNkosi, lezisekelo, lolwandle lwethusi olwalusendlini yeNkosi, amaKhaladiya akuphahlaza, athwala lonke ithusi lakho alisa eBhabhiloni.

18 Au luat de asemenea oalele și lopețile și mucările și bolurile și lingurile și toate vasele de aramă cu care ei serveau.

Athatha izimbiza, lamafotsholo, lezindlawu, lemiganu yokufafaza, lezinkezo, lazo zonke izitsha zethusi abakhonza ngazo,

19 Și căpetenia gărzii a luat de asemenea căldările și tăvile pentru cărbuni și bolurile și oalele și sfeșnicele și lingurile și paharele; ceea ce era de aur, în aur, și ceea ce era de argint, în argint.

lemiganu, lezitsha zokuthwala umlilo, lemiganu yokufafaza, lezimbiza, lezinti zezibane, lezinkezo, lemiganu yomnikelo wokuthululwa; okwakuligolide golide lokwakuyisiliva siliva induna yabalindi yakuthatha.

20 Cei doi stâlpi, o mare și cei doisprezece boi care erau sub postamente, pe care împăratul Solomon îi făcuse în casa DOMNULUI; arama tuturor acestor vase era de necântărit.

Insika zombili, ulwandle olulodwa, lenkabi zethusi ezazilitshumi lambili ezazingaphansi kwezisekelo inkosi uSolomoni eyayikwenzele indlu yeNkosi; ithusi lazo zonke lezizitsha lalingelakulinganiswa ngesisindo.

21 Și referitor la stâlpi, înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți; și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; și grosimea lui era de patru degete; acesta era gol pe interior.

Mayelana lezinsika, ubude bensika eyodwa babuzingalo ezilitshumi lesificaminwembili, lentambo yezingalo ezilitshumi lambili yayigombolozela, lohlonzi lwayo lwaluyiminwe emine, yayilomwolo.

22 Și un capitel de aramă era deasupra lui; și înălțimea unui capitel era de cinci coți cu o rețea și rodii pe capitel de jur împrejur, totul de aramă. Al doilea stâlp și rodiile erau asemănătoare acestora.

Lesiduku esiphezu kwayo sasilithusi, lobude besiduku esisodwa babuzingalo ezinhlanu, lembule, lamapomegranati phezu kwesiduku inhlangothi zonke; konke kwakulithusi. Lensika yesibili yayilokufanana lalezi, lamapomegranati.

23 Și erau nouăzeci și șase de rodii pe o parte; și toate rodiile de pe rețea erau o sută de jur împrejur.

Njalo kwakulamapomegranati angamatshumi ayisificamunwemunye lesithupha eceleni; wonke amapomegranati ayelikhulu phezu kwembule inhlangothi zonke.

24 Și căpetenia gărzii a luat pe Seraia, marele preot; și pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei paznici ai ușii;

Induna yabalindi yasithatha uSeraya umpristi oyinhloko, loZefaniya umpristi owesibili, labalindi bombundu labo bobathathu.

25 A luat de asemenea din cetate un famen care avusese însărcinarea asupra bărbaților de război; și șapte bărbați dintre cei care erau aproape de fața împăratului, care se găseau în cetate; și pe mai marele scrib al oștirii, care înrola poporul țării; și șaizeci de bărbați din poporul țării, care se găseau în mijlocul cetății.

Yasithatha emzini umthenwa othile owayengumphathi phezu kwamadoda empi, lamadoda ayisikhombisa kulabo ababona ubuso benkosi, atholakala emzini, lomabhalane wenduna yebutho eyayibuthela abantu belizwe emabuthweni, lamadoda angamatshumi ayisithupha abantu belizwe, ayetholakala phakathi komuzi.

26 Astfel Nebuzaradan căpetenia gărzii i-a luat și i-a adus la împăratul Babilonului la Ribla.

UNebuzaradani induna yabalindi wasebathatha, wabasa enkosini yeBhabhiloni eRibila.

27 Și împăratul Babilonului i-a lovit și i-a dat la moarte la Ribla în țara Hamatului. Astfel Iuda a fost dus captiv din propria lui țară.

Inkosi yeBhabhiloni yasibatshaya, yababulalela eRibila elizweni leHamathi. Ngokunjalo uJuda wathunjwa esuswa elizweni lakhe.

28 Acesta este poporul pe care Nebucadnețar l-a dus captiv, în anul al șaptelea: trei mii douăzeci și trei de iudei;

Laba ngabantu uNebhukadirezari abathumbayo: Ngomnyaka wesikhombisa, amaJuda azinkulungwane ezintathu lamatshumi amabili lantathu;

29 În anul al optsprezecelea al lui Nebucadnețar el a dus captiv din Ierusalim opt sute treizeci și două de persoane;

ngomnyaka wetshumi lesificaminwembili kaNebhukadirezari, kwasuka eJerusalema imiphefumulo engamakhulu ayisificaminwembili lamatshumi amathathu lambili;

30 În anul al douăzeci și treilea al lui Nebucadnețar, Nebuzaradan căpetenia gărzii a dus captivi dintre iudei șapte sute patruzeci și cinci de persoane; toate persoanele au fost patru mii șase sute.

ngomnyaka wamatshumi amabili lantathu kaNebhukadirezari, uNebuzaradani induna yabalindi wathumba amaJuda, imiphefumulo engamakhulu ayisikhombisa lamatshumi amane lanhlanu; yonke imiphefumulo yayizinkulungwane ezine lamakhulu ayisithupha.

31 Și s-a întâmplat în al treizeci și șaptelea an al captivității lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în a douăzeci și cincea zi a lunii, că Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întâi al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din închisoare,

Kwasekusithi ngomnyaka wamatshumi amathathu lesikhombisa wokuthunjwa kukaJehoyakhini inkosi yakoJuda, ngenyanga yetshumi lambili ngolwamatshumi amabili lanhlanu lwenyanga, uEvili-Merodaki inkosi yeBhabhiloni, ngomnyaka wokuqala wokubusa kwakhe, waphakamisa ikhanda likaJehoyakhini inkosi yakoJuda, wamkhupha entolongweni,

32 Și i-a vorbit cu bunătate și a pus tronul lui deasupra tronului împăraților care erau cu el în Babilon,

wasekhuluma kuhle laye, wabeka isihlalo sakhe sobukhosi phezu kwesihlalo sobukhosi samakhosi ayelaye eBhabhiloni.

33 Și i-a schimbat hainele de închisoare; și el a mâncat întotdeauna pâine înaintea lui în toate zilele vieții lui.

Wasentshintsha izigqoko zokubotshwa kwakhe; njalo wadla isinkwa phambi kwayo njalonjalo insuku zonke zempilo yakhe.

34 Și hrana lui, era hrană dată lui continuu de împăratul Babilonului, în fiecare zi o porție, până în ziua morții lui, în toate zilele vieții lui.

Mayelana lesabelo sakhe, isabelo esimiyo wasinikwa yinkosi yeBhabhiloni, into yosuku ngosuku lwayo, kwaze kwaba lusuku lokufa kwakhe, zonke insuku zempilo yakhe.