Ieremia 50
1 Cuvântul pe care DOMNUL l-a vorbit împotriva Babilonului și împotriva țării caldeenilor prin profetul Ieremia.
Ma e wach mane Jehova Nyasaye owacho kuom Babulon kod piny jo-Babulon kokalo kuom Jeremia janabi:
2 Vestiți printre națiuni și faceți cunoscut și înălțați un steag; faceți cunoscut și nu ascundeți; spuneți: Babilonul este luat, Bel este încurcat, Merodacul este zdrobit în bucăți; idolii lui sunt încurcați, chipurile lui sunt zdrobite în bucăți.
“Nyisuru kendo landuru e dier ogendini, tingʼuru bandera kendo landuru; kik upand gimoro, to wachni, ‘Babulon nomaki; Bel wiye nokuodi, Marduk luoro nogo ngoga. Gige mopa nokuod wigi kendo nyisechegi manono nopongʼ gi luoro.’
3 Pentru că din nord se urcă o națiune împotriva lui, care îi va face țara pustie și nimeni nu va locui în ea; ei se vor îndepărta, vor pleca, deopotrivă om și animal.
Piny moa yo nyandwat nomonje kendo pinye nodongʼ gunda. Onge ngʼama nodag e iye; ji kaachiel gi le noringi.”
4 În acele zile și în acel timp, spune DOMNUL, copiii lui Israel vor veni, ei și copiii lui Iuda împreună, mergând și plângând; ei vor merge și vor căuta pe DOMNUL Dumnezeul lor.
Jehova Nyasaye wacho niya, “E ndalogo, sa nogono, jo-Israel gi jo-Juda nodhi kaachiel ka pi wangʼ-gi chwer, ka gidwaro Jehova Nyasaye ma Nyasachgi.
5 Vor întreba de calea spre Sion cu fețele lor înspre acolo, spunând: Veniți și să ne alăturăm DOMNULUI într-un legământ veșnic ce nu va fi uitat.
Ginipenj yo madhi Sayun kendo gilok wengegi kochiko kuno. Ginibi kendo ginitwere kuom Jehova Nyasaye e singruok mochwere, ma wich ok nowil godo.
6 Poporul meu a fost oi pierdute; păstorii lor i-au făcut să se rătăcească, i-au abătut pe munți; au mers de la munte la deal, au uitat locul lor de odihnă.
“Joga osebedo rombe molal; jokwathgi osewitogi, kendo osemiyogi bayo e gode madongo. Negibayo e gode madongo gi gode matindo, kendo wigi ne owil gi kargi mar yweyo.
7 Toți cei care i-au găsit i-au mâncat; și potrivnicii lor au spus: Nu călcăm legea, pentru că ei au păcătuit împotriva DOMNULUI, locuința dreptății, chiar DOMNUL, speranța părinților lor.
Ngʼato angʼata mane oyudogi nokidhogi; wasikgi nowacho niya, ‘Ok wan joketho, nimar negitimo richo ni Jehova Nyasaye, kar kwadhgi madiera, Jehova Nyasaye, geno mar wuonegi.’
8 Îndepărtați-vă din mijlocul Babilonului și ieșiți din țara caldeenilor și fiți ca țapii înaintea turmelor.
“Ringuru uwuog Babulon; ayeuru e piny jo-Babulon, kendo uchal gi diek motelone jamni.
9 Pentru că, iată, eu voi ridica și voi face să urce împotriva Babilonului o adunare de mari națiuni din țara de la nord; și ele se vor desfășura împotriva lui; de acolo el va fi luat; săgețile lor vor fi ca ale unui viteaz puternic și priceput; niciuna nu se va întoarce în zadar.
Anami ogendini maroteke moriwore moa yo nyandwat obi omonj Babulon. Ginikaw keregi mondo gimonje, kendo koa yo nyandwat enomake. Aserni mag-gi nochal gi jolweny molony, ma ok duogi gi lwetgi nono.”
10 Și Caldeea va fi o pradă: toți cei care o pradă se vor sătura, spune DOMNUL.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Omiyo Babulon noyaki; jogo moyake nokaw gik moromogi.
11 Deoarece ați fost veseli, deoarece v-ați bucurat, voi nimicitori ai moștenirii mele, deoarece v-ați îngrășat ca vițeaua la iarbă și mugiți ca taurii;
“Nikech un gi ilo kendo umor, un joma ketho girkeni maga, nikech uchwe ka nyaroya machamo lum kendo ugiro ka farese,
12 Mama voastră va fi mult încurcată; cea care v-a născut va fi rușinată; iată, cea mai de pe urmă dintre națiuni va fi o pustie, un pământ uscat și un deșert.
minu wiye nokuodi malich; ngʼatno mane onywolou nobed gi wichkuot maduongʼ. En ema nobedie ngʼat matin kuom ogendini, nochal thim, piny motimo ongoro, kama otwo.
13 Din cauza mâniei DOMNULUI aceasta nu va fi locuită, ci va fi cu totul pustiită; oricine trece pe lângă Babilon va fi înmărmurit și va șuiera la toate plăgile lui.
Nikech ich wangʼ mar Jehova Nyasaye, ok nobed gi joma odak e iye, to enobed gunda chuth. Jogo duto makalo Babulon, nobed gi bwok maduongʼ kendo nyiere nikech adhondene duto.
14 Desfășurați-vă împotriva Babilonului de jur împrejur; voi toți care încordați arcul, trageți spre el, nu cruțați nicio săgeată, pentru că a păcătuit împotriva DOMNULUI.
“Kawuru kereu e alwora mar Babulon, un duto maywayo atungʼ. Bayeuru gi asere! Kik uwe asere moro amora, nimar osetimo richo ne Jehova Nyasaye.
15 Strigați împotriva lui de jur împrejur; el și-a dat mâna; temeliile lui au căzut, zidurile lui sunt dărâmate, pentru că aceasta este răzbunarea DOMNULUI; răzbunați-vă asupra lui; precum el v-a făcut, faceți-i lui.
Gone koko kuonde duto! Otingʼo bade kanyiso ni oloye, kuondene mag ngʼicho motingʼore gi malo podho, ohinga mage imuko. Nikech ma e chulo kuor mar Jehova Nyasaye, chulneuru kuor; timneuru kaka osetimo ni joma moko.
16 Stârpiți pe semănător din Babilon și pe cel care mânuiește secera în timpul secerișului: de teama sabiei asupritoare ei se vor întoarce fiecare la poporul său și vor fugi fiecare la țara lui.
Gol jachwoyo oko e Babulon, kod jakeyo gi pande mar keyo. Nikech ligangla mar ngʼama thiro ji we ngʼato ka ngʼato odog ir joge, we ngʼato ka ngʼato oringi odhi e pinye owuon.
17 Israel este o oaie risipită; leii l-au alungat; mai întâi împăratul Asiriei l-a mistuit; și la urmă acest Nebucadnețar, împăratul Babilonului, i-a zdrobit oasele.
“Israel chalo gi rombe mokee ma sibuor oseriembo. Mano mane okwongo kidhe ne en ruodh Asuria; mano mogik mane oturo chokege ne en Nebukadneza ruodh Babulon.”
18 De aceea astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului și țara lui, precum am pedepsit pe împăratul Asiriei.
Emomiyo ma e gima Jehova Nyasaye Maratego, ma Nyasach Israel, wacho: “Anakum ruodh Babulon gi pinye kaka ne akumo ruodh Asuria.
19 Și voi întoarce pe Israel la locuința lui și el va paște pe Carmel și pe Basan și sufletul lui se va sătura pe muntele lui Efraim și Galaad.
To anaduog Israel e kare mar kwath kendo enokwa e Karmel kod Bashan; noyiengʼ e gode matindo mag Efraim gi Gilead.”
20 În acele zile și în acel timp, spune DOMNUL, nelegiuirea lui Israel va fi căutată și nu va mai fi; și păcatele lui Iuda, și nu se vor găsi, pentru că îi voi ierta pe aceia pe care îi păstrez.
Jehova Nyasaye wacho niya, “E ndalogo, e sechego, nomany ketho Israel, to onge manoyudi, kendo ne richo Juda, to onge manoyudi, nimar anangʼwon-ne jogo mane odongʼ mane aweyo.”
21 Urcă-te împotriva țării Merataimului, chiar împotriva ei și împotriva locuitorilor Pecodului; risipește și distruge deplin după ei, spune DOMNUL, și fă conform cu tot ce ți-am poruncit.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Monj piny Merathaim kod jogo modak Pekod. Lawgi, neg-gi kendo utiekgi duto. Timuru gimoro amora masechikou.
22 Zgomot de bătălie și de mare distrugere este în țară.
Koko mar lweny ni e piny, koko mar kethruok maduongʼ!
23 Cum este ciocanul întregului pământ tăiat în bucăți și zdrobit! Cum a ajuns Babilonul o pustiire printre națiuni!
Mano kaka nyundo mar piny ngima otur kendo obarore! Mano kaka Babulon odongʼ, gunda e dier pinje!
24 Eu ți-am întins o cursă și tu de asemenea ești prins, Babilonule și nu ți-ai dat seama; ai fost găsit și de asemenea prins, deoarece ai luptat împotriva DOMNULUI.
Achikonu obadho, yaye Babulon, kendo nomaku kapod ok ungʼeyo; noyudu kendo omaku nikech ne ukwedo Jehova Nyasaye.
25 DOMNUL și-a deschis casa de arme și a scos armele indignării sale, pentru că aceasta este lucrarea Domnului DUMNEZEUL oștirilor în țara caldeenilor.
Jehova Nyasaye oseyawo kare mar kano gige lweny, kendo ogolo gige mag lweny mag mirimbe, nimar Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto kendo Maratego nigi tich monego ti e piny jo-Babulon.
26 Veniți împotriva lui de la cea mai depărtată graniță, deschideți-i depozitele; ridicați-l în grămezi și nimiciți-l deplin; să nu fie nimic lăsat din el.
Bi imonje gi kuma bor. Yiech deche mage; choke ka pith mar cham. Tieke chuth, kendo kik obed gi ngʼato moro amora motony.
27 Ucideți-i toți taurii; să coboare la măcel; vai lor! Pentru că le-a venit ziua, timpul cercetării lor.
Neguru nyirwedhi mage duto; we gidhi e kar yengʼo! Mano kaka gininee malit! Nimar odiechiengʼ osechopo, kinde monego kumgi.
28 Vocea celor care fug și scapă din țara Babilonului, să vestească în Sion răzbunarea DOMNULUI Dumnezeului nostru, răzbunarea templului său.
Winjuru jo-Israel maringo kod matony koa Babulon, mawacho e Sayun ni mano kaka Jehova Nyasaye ma Nyasachwa osechulo kuor, kuor nikech hekalu mare.
29 Chemați împreună pe arcași împotriva Babilonului; voi toți care încordați arcul, așezați-vă tabăra împotriva lui de jur împrejur; să nu scape nimeni din el; răsplătiți-i conform lucrării lui; conform cu tot ce a făcut, faceți-i lui, pentru că a fost mândru împotriva DOMNULUI, împotriva Celui Sfânt al lui Israel.
“Chikuru jo-aserni mondo omonj Babulon, jogo duto maywayo atungʼ. Chokreuru bute; kik uwe ngʼato pondi. Chuleuru nikech timbene; timneuru kaka osetimo. Nimar ok osewinjo Jehova Nyasaye, Jal Maler mar Israel.”
30 De aceea tinerii lui vor cădea pe străzi și toți bărbații lui de război vor fi stârpiți în acea zi, spune DOMNUL.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Emomiyo, joge matindo nogore piny e yore; jolweny mage duto nonegi odiechiengno.”
31 Iată, eu sunt împotriva ta, tu cel mai mândru, spune Domnul DUMNEZEUL oștirilor, pentru că ziua ta a venit, timpul în care te voi cerceta.
Ruoth, Jehova Nyasaye Maratego wacho niya, “Ne, ok adwari, yaye janjore, nimar odiechiengi osechopo, kinde mari mar kum.
32 Și cel mai mândru se va poticni și va cădea și nimeni nu îl va ridica; și voi aprinde un foc în cetățile lui și acesta va mistui totul de jur împrejurul lui.
Janjore nochwanyre kendo podhi kendo onge ngʼama nochunge malo; anamok mach e dalane manowangʼ jogo duto man machiegni kode.”
33 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Copiii lui Israel și copiii lui Iuda au fost oprimați împreună; și toți cei care i-au luat captivi i-au ținut tare; ei au refuzat să le dea drumul.
Ma e gima Jehova Nyasaye Maratego wacho: “Jo-Israel ithiro, kaachiel gi jo-Juda bende kamano. Joma ne omakogi nomakogi matek, ma ok nyal weyogi gidhi.
34 Răscumpărătorul lor este puternic; DOMNUL oștirilor este numele lui; el va pleda în întregime cauza lor, ca să dea odihnă țării, și să neliniștească pe locuitorii Babilonului.
Kata kamano Jawar margi en ratego; Jehova Nyasaye Maratego e nyinge. Enokonygi gi nyalone duto mondo omi gibed gi yweyo e pinygi; to jo-Babulon nomi obed gi tungni.”
35 O sabie este asupra caldeenilor, spune DOMNUL și asupra locuitorilor Babilonului și asupra prinților lui și asupra înțelepților lui.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Ligangla notiek jo-Babulon! Notiek jogo modak Babulon kendo notiek jotende kod joge mariek!
36 O sabie este asupra mincinoșilor; și ei vor înnebuni; o sabie este asupra războinicilor lor și ei se vor descuraja.
Ligangla notiek jonabi mage mag miriambo! Ginibed joma ofuwo. Ligangla notiek jolweny mage! Luoro maduongʼ nomakgi.
37 O sabie este asupra cailor lor și asupra carelor lor și asupra întregului popor amestecat care este în mijlocul lui; și ei vor ajunge ca femeile; o sabie este asupra tezaurelor lui; și ele vor fi jefuite.
Ligangla notiek faresege gi gechene kod welo duto mane ondiko e lweny! Ginibed ka mon. Ligangla notiek kuondegi mag kano mwandu kendo nokwalgi!
38 O secetă este asupra apelor lui; și ele vor fi uscate, pentru că aceasta este țara chipurilor cioplite și ei sunt nebuni după idolii lor.
Pige mag aoregi nodwon matuo. Nimar en piny mopongʼ gi nyiseche manono, ma gin nyiseche mamiyo neko nomaku.
39 De aceea fiarele sălbatice ale deșertului cu fiarele sălbatice ale insulelor vor locui acolo și bufnițele vor locui în el; și nu va mai fi locuit niciodată; nici nu va fi locuit din generație în generație.
“Omiyo gige thim kod ondiegi nodag kanyo, kendo kanyo tula nodagie. Onge gima nobedie kendo onge ngʼama nochak odagie e tienge duto.”
40 Precum Dumnezeu a dărâmat Sodoma și Gomora și cetățile lor vecine, spune DOMNUL, tot astfel niciun om nu va trăi acolo, nici vreun fiu al omului nu va locui în el.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Mana kaka Nyasaye noketho Sodom gi Gomora, kaachiel gi mier mokiewo kodgi, e kaka en bende nobedi maonge ngʼato angʼata, modak kanyo kendo.
41 Iată, un popor va veni de la nord și o mare națiune și mulți împărați se vor ridica de la marginile pământului.
“Neuru! Jolweny biro koa yo nyandwat; oganda maduongʼ kod ruodhi mangʼeny itugo koa e tunge piny.
42 Ei vor ține arcul și lancea; ei sunt cruzi și nu vor arăta milă; vocea lor va răcni ca marea și ei vor călări pe cai, fiecare desfășurat, ca un bărbat la bătălie, împotriva ta, fiică a Babilonului.
Gimanore gi atungʼ kod tongʼ; giger kendo gionge ngʼwono. Gimor ka nam mogingore ka giriembo faresegi; gibiro ka ji mochanore komanore gi gige lweny mondo gimonju, yaye Nyar Babulon.
43 Împăratul Babilonului a auzit mărturia despre ei și mâinile lui au slăbit; chinul l-a apucat și junghiuri ca ale unei femei în durerile nașterii.
Ruodh Babulon osewinjo humbgi; kendo bedene onge gi teko. Rem malich osemake, ka rem mar dhako mamuoch kayo.
44 Iată, ca un leu, el va urca din umflarea Iordanului la locuința celor tari; dar îi voi face să fugă dintr-odată de el; și cine este alesul, pe care să îl rânduiesc peste el? Pentru că cine este ca mine? Și cine îmi va rândui timpul? Și cine este acel păstor care va sta în picioare înaintea mea?
Mana ka sibuor mabiro koa e bungu moyugno mar Jordan, nyaka kar kwath man-gi lum, e kaka anariemb Babulon oa e pinye kadiemo wangʼ. En ngʼa mowal manyalo yiero ne ma? En ngʼa machalo koda kendo manyalo chungʼ koda? Koso jakwath mane manyalo chungʼ koda?”
45 De aceea ascultați sfatul DOMNULUI, pe care l-a hotărât împotriva Babilonului; și scopurile lui, pe care le-a hotărât împotriva țării caldeenilor; Într-adevăr cei mai mici ai turmei îi vor trage afară; într-adevăr el le va face pustii locuința din cauza lor.
Emomiyo, winj gima Jehova Nyasaye osechano timo ne Babulon, gima oseramo ni nyaka otimne piny jo-Babulon: Nyithi rombe bende nokaw; enoketh chuth kuondegi mag kwath nikech gin.
46 La zgomotul luării Babilonului pământul se mișcă și strigătul este auzit printre națiuni.
E kinde ma Babulon nomaki piny noyiengni; ywakne nowinjre e dier pinje.
