Ieremia 32

1 Cuvântul, de la DOMNUL, care a venit la Ieremia în anul al zecelea al lui Zedechia, împăratul lui Iuda, care era anul al optsprezecelea al lui Nebucadnețar.

Ang pulong nga midangat kang Jeremias gikan kang Jehova sa ikanapulo ka tuig ni Sedechias nga hari sa Juda, nga maoy ikanapulo ug walo ka tuig ni Nabucodonosor.

2 Fiindcă atunci armata împăratului Babilonului asedia Ierusalimul; și profetul Ieremia era închis în curtea închisorii, care era în casa împăratului lui Iuda.

Karon niadtong panahona ang mga sundalo sa hari sa Babilonia nanaglibut sa Jerusalem; ug si Jeremias nga manalagna gitakpan sa sawang sa bilanggoan, nga didto mahimutang sa balay sa hari sa Juda.

3 Pentru că Zedechia, împăratul lui Iuda, îl închisese, spunând: Pentru ce profețești tu spunând: Astfel spune DOMNUL: Iată, voi da această cetate în mâna împăratului Babilonului și el o va lua;

Kay si Sedechias nga hari sa Juda nagtak-up kaniya, nga nagaingon: Ngano man na nagapanagna ka, ug nagaingon: Mao kini ang giingon ni Jehova: Ania karon, ihatag ko kining ciudara ngadto sa kamot sa hari sa Babilonia, ug kini kuhaon niya.

4 Și Zedechia împăratul lui Iuda nu va scăpa din mâna caldeenilor, ci va fi cu siguranță dat în mâna împăratului Babilonului și va vorbi cu el gură către gură și ochii săi vor vedea ochii lui;

Ug si Sedechias nga hari sa Juda dili makagawas gikan sa kamot sa mga Caldeahanon, apan sa pagkamatuod itugyan siya ngadto sa kamot sa hari sa Babilonia, ug makigsulti kaniya sa binabaay, ug ang iyang mga mata makakita sa iyang mga mata;

5 Și el îl va duce pe Zedechia la Babilon și acolo va fi el până când îl voi cerceta, spune DOMNUL; deși o să luptați cu caldeenii, nu veți prospera.

Ug si Sedechias pagadad-on niya ngadto sa Babilonia, ug siya magapabilin didto hangtud nga ako modu-aw kaniya, nagaingon si Jehova: bisan ikaw makig-away sa mga Caldeahanon dili ikaw makadaug?

6 Și Ieremia a spus: Cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

Ug si Jeremias miingon: Ang pulong ni Jehova midangat kanako, nga nagaingon:

7 Iată, Hanameel, fiul lui Șalum, unchiul tău, va veni la tine, spunând: Cumpără câmpul meu care este în Anatot, pentru că dreptul de răscumpărare este al tău ca să îl cumperi.

Ania karon, si Hanameel ang anak nga lalake ni Sallum nga imong uyoan, moanhi kanimo, nga magaingon: Palita ang akong uma nga anaa sa Anathoth; kay ang katungod sa paglukat imo man aron sa pagpalit niini.

8 Astfel Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine în curtea închisorii conform cuvântului DOMNULUI, și mi-a spus: Cumpără câmpul meu, te rog, care este în Anatot, care este în ținutul lui Beniamin, pentru că dreptul de moștenire este al tău și răscumpărarea este a ta; cumpără-l pentru tine. Atunci am cunoscut că acesta era cuvântul DOMNULUI.

Tungod niini si Hanameel ang anak nga lalake sa akong uyoan mianhi kanako sa sawang sa bilanggoan sumala sa pulong ni Jehova, ug miingon kanako: Palita ang akong uma, nangamuyo ako kanimo, nga anaa sa Anathoth nga anaa sa yuta ni Benjamin; kay ang katungod sa pagpanunod imo man, ug ang paglukat imo; palita kana alang sa imong kaugalingon. Unya ako nahibalo nga kini mao ang pulong ni Jehova.

9 Și am cumpărat câmpul de la Hanameel, fiul unchiului meu, care este în Anatot și i-am cântărit banii, șaptesprezece șekeli de argint.

Ug gipalit ko ang uma nga diha sa Anathoth kang Hanameel ang anak nga lalake sa akong uyoan, ug gitimbang kaniya ang salapi, bisan ang napulo ug pito ka mga siclo nga salapi.

10 Și am semnat dovada și am sigilat-o și am luat martori și i-am cântărit banii în balanță.

Ug gitiman-an ko ang kalig-onan sa pagpalit, ug gipatikan kini; ug nagpatawag ako ug mga saksi, ug gitimbang ko kaniya ang salapi diha sa mga timbangan.

11 Astfel, am luat dovada de cumpărare, deopotrivă pe cea care era sigilată conform legii și obiceiului; și pe cea deschisă;

Busa gikuha ko ang kalig-onan sa pagpalit, ang duruha lakip kadtong gipatikan subay sa balaod ug sa batasan, ug kadtong binuksan:

12 Și i-am dat dovada de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, înaintea ochilor lui Hanameel, fiul unchiului meu; și în prezența martorilor care au semnat cartea de cumpărare, înaintea tuturor iudeilor care ședeau în curtea închisorii.

ug gihatag ko ang kalig-onan sa pagpalit ngadto kang Baruch ang anak nga lalake ni Nerias, ang anak nga lalake ni Maasias tinambongan ni Hanameel ang anak nga lalake sa akong uyoan, ug diha sa atubangan sa mga saksi nga mingtimaan sa kalig-onan sa pagpalit, sa atubangan sa tanang mga Judio nga nanaglingkod sa sawang sa bilanggoan.

13 Și i-am poruncit lui Baruc înaintea lor, spunând:

Ug akong gisugo si Baruch sa atubangan nila, sa pag-ingon:

14 Astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Ia aceste dovezi, această dovadă de cumpărare, deopotrivă cea sigilată și această dovadă deschisă; și pune-le într-un vas de lut, ca ele să se păstreze multe zile.

Mao kini ang giingon ni Jehova sa mga panon, ang Dios sa Israel: Kuhaa kining mga kalig-onan, kining kalig-onan sa pagpalit nga gipatikan, ug kining kalig-onan nga binuksan, ug ibutang sila sa sudlanan nga yuta; aron molungtad sila sa daghang mga adlaw.

15 Pentru că astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Case și câmpuri și vii vor fi stăpânite din nou în această țară.

Kay mao kini ang giingon ni Jehova sa mga panon, ang Dios sa Israel: Mga balay ug kaumahan ug kaparrasan mapalit na usab dinhi niining yutaa.

16 Și, după ce i-am dat dovada de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, m‑am rugat DOMNULUI, spunând:

Karon, sa tapus ko ihatag ang kalig-onan sa pagpalit ngadto kang Baruch, ang anak nga lalake ni Nerias, ako nag-ampo kang Jehova, sa pag-ingon:

17 Ah, Doamne DUMNEZEULE! Iată, tu ai făcut cerul și pământul prin marea ta putere și prin brațul tău întins și nimic nu este prea greu pentru tine;

Ah Ginoong Jehova! ania karon, ikaw nagbuhat sa langit ug sa yuta pinaagi sa imong dakung gahum ug pinaagi sa tinuy-od nga mga kamot; ug walay bisan unsa nga malisud alang kanimo.

18 Tu arăți bunătate iubitoare la mii și răsplătești nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor după ei: Marele, Atotputernicul Dumnezeu, DOMNUL oștirilor, este numele lui,

Nga nagapakita ug mga mahigugmaong-kalolot sa mga linibo, ug nagabalus sa kasal-anan sa mga amahan sa sabakan sa ilang mga anak nga mingsunod kanila; ang daku, ang makagagahum nga Dios, si Jehova sa mga panon, mao ang iyang ngalan;

19 Măreț în sfat și puternic în lucrare; fiindcă ai tăi ochi sunt deschiși asupra tuturor căilor fiilor oamenilor; pentru a da fiecăruia conform căilor lui și conform rodului facerilor lui;

Daku sa pagtambag, ug makagagahum sa buhat; kansang mga mata binuksan ibabaw sa tanang mga alagianan sa mga anak sa tawo, sa paghatag sa tagsatagsa sumala sa iyang mga kagawian, ug sumala sa bunga sa iyang mga buhat;

20 Care ai făcut semne și minuni în țara Egiptului, care rămân până în această zi și în Israel și printre alți oameni; și ți-ai făcut un nume, precum în această zi;

Nga nagpahamutang ug mga ilhanan ug kahibulongan didto sa yuta sa Egipto, bisan nganin hangtud niining adlawa, lakip sa Israel ug sa taliwala sa ubang mga tawo; ug nagbuhat kanimo ug ngalan ingon niining adlawa;

21 Și ai scos pe poporul tău, Israel, din țara Egiptului, cu semne și cu minuni și cu o mână tare și cu un braț întins și cu mare groază;

Ug nagdala ka sa imong katawohan nga Israel gikan sa yuta sa Egipto uban sa mga ilhanan, ug sa mga kahibulongan, ug uban sa kusganong kamot, ug uban sa tinuy-od nga bukton, ug uban sa dakung kalisang;

22 Și le-ai dat această țară, pe care ai jurat părinților lor că le-o vei da, o țară în care curge lapte și miere;

Ug ikaw naghatag kanila niining yutaa nga imong gipanumpa sa ilang mga amahan sa paghatag kanila, yuta nga nagapaagay sa gatas ug dugos;

23 Și ei au intrat și au stăpânit-o; dar nu au ascultat de vocea ta, nici nu au umblat în legea ta; nu au făcut nimic din tot ce le-ai poruncit să facă; de aceea tu ai făcut ca tot acest rău să vină asupra lor;

Ug sila ming-anhi, ug nanag-iya niini, apan sila wala managsugot sa imong tingog, ni managlakaw sa imong Kasugoan: sila wala makabuhat sa bisan unsa niadtong tanan nga gisugo mo kanila nga pagabuhaton: busa gipadangat mo kining tanan nga kadautan sa pagtungha sa ibabaw nila.

24 Iată, valurile de pământ, ei au ajuns până la cetate, să o ia; și cetatea este dată în mâna caldeenilor, care luptă împotriva ei, din cauza sabiei și a foametei și a ciumei; și ce ai vorbit s-a întâmplat; și, iată, tu vezi aceasta.

Ania karon, ang mga salipdanan, nangabut sila sa ciudad sa pagkuha niini: ug ang ciudad gitugyan ngadto sa kamot sa mga Caldeahanon nga nakig-away batok niini, tungod sa pinuti, ug sa gutom, ug sa kamatay; ug ang imong gipamulong nahitabo gayud, ug ania karon, nakita mo kini.

25 Și tu mi-ai spus, Doamne DUMNEZEULE: Cumpără câmpul cu bani și ia martori; fiindcă cetatea este dată în mâna caldeenilor.

Ug ikaw miingon kanako: Oh Ginoong Jehova: Paliton mo ang uma sa salapi, ug magtawag ka ug mga saksi; sanglit ang ciudad gitugyan ngadto sa kamot sa mga Caldeahanon.

26 Atunci a venit cuvântul DOMNULUI la Ieremia, spunând:

Unya miabut nag pulong ni Jehova kang Jeremias, nga nagaingon:

27 Iată, eu sunt DOMNUL Dumnezeul a toată făptura; este ceva prea greu pentru mine?

Ania karon, ako mao si Jehova, ang Dios sa tanang mga unod: may malisud pa ba alang kanako?

28 De aceea astfel spune DOMNUL: Iată, eu dau această cetate în mâna caldeenilor și în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și el o va lua.

Busa mao kini ang giingon ni Jehova: Ania karon, ihatag ko kining ciudara ngadto sa kamot sa mga Caldeahanon, ug ngadto sa kamot ni Nabucodonosor nga hari sa Babilonia, ug kini kuhaon niya:

29 Și caldeenii, care luptă împotriva acestei cetăți, vor veni și vor pune foc acestei cetăți și o vor arde împreună cu casele, pe a căror acoperișuri ei au ars tămâie lui Baal și au turnat daruri de băutură altor dumnezei, pentru a mă provoca la mânie.

Ug ang mga Caldeahanon nga makig-away batok niinig ciudara, sunogon kini, uban sa mga balay, nga sa ilang mga atop sila nanaghalad ug incienso kang Baal, ug nanagtagay ug halad-nga-ilimnon alang sa laing mga dios, aron sa pagpasuko kanako.

30 Căci copiii lui Israel și copiii lui Iuda au făcut numai rău înaintea mea din tinerețea lor; căci copiii lui Israel numai m-au provocat la mânie cu lucrarea mâinilor lor, spune DOMNUL.

Kay ang mga anak sa Israel ug ang mga anak sa Juda nanagbuhat ug lonlon dautan sa atubangan sa akong pagtan-aw gikan pa sa ilang pagkabatan-on; kay ang nahimo sa mga anak sa Israel mao lamang ang pagpasuko kanako pinaagi sa buhat sa ilang mga kamot, nagaingon si Jehova.

31 Pentru că această cetate a fost pentru mine ca o provocare a mâniei mele și a furiei mele din ziua în care au zidit-o până în această zi; ca să o îndepărtez dinaintea feței mele,

Kay kining ciudara nahimo nga hagit sa pgpasuko kanako, ug sa akong kaligutgut sukad sa adlaw sa ilang pagtukod niini hangtud niining adlawa, mao nga bungkagon ko kini gikan sa atubangan sa akong nawong.

32 Pentru tot răul pe care copiii lui Israel și copiii lui Iuda, l-au făcut pentru a mă provoca la mânie, ei, împărații lor, prinții lor, preoții lor și profeții lor și bărbații lui Iuda și locuitorii Ierusalimului.

Tungod sa tanang kadautan sa mga anak sa Israel ug sa mga anak sa Juda, nga ilang gihimo aron sa pagpasuko kanako, sila, ang ilang mga hari, ang ilang mga principe, ang ilang mga sacerdote, ug ang ilang mga manalagna, ug ang mga tawo sa Juda, ug ang mga pumoluyo sa Jerusalem.

33 Și ei și-au întors spre mine spatele, nu fața; deși i-am învățat, ridicându-mă devreme și învățându-i, totuși ei nu au dat ascultare pentru a primi instrucțiune.

Ug ilang gipaatubang kanako ang ilang boko-boko, ug dili ang nawong: ug bisan ako nagtudlo kanila, nga mibangon pagsayo, ug nagtudlo kanila, apan sila wala managpatalinghug aron sa pagdawat sa pagtulon-an.

34 Ci au pus urâciunile lor în casa care se numește după numele meu, pentru a o spurca.

Gipahamutang hinoon ang ilang mga dulumtanan sa sulod sa balay nga gihinganlan sa akong ngalan aron sa paghugaw niini.

35 Și au zidit înălțimile lui Baal, care sunt în valea fiului lui Hinom, pentru a face pe fiii lor și pe fiicele lor să treacă prin foc, lui Moloh; ceea ce eu nu le-am poruncit, nici nu a venit în mintea mea, ca ei să facă această urâciune, să facă pe Iuda să păcătuiască.

Ug gitukod nila ang mga hatag-as nga dapit ni Baal nga anaa sa walog sa anak nga lalake ni Hinnom, sa pagpaagi sa ilang mga anak nga lalake ug babaye latas wa kalayo ngadto kang Moloch; nga wala ko isugo kanila, ni modangat kini sa akong hunahuna, nga pagabuhaton nila kining butang makaluod aron sa Juda maangin sa pagpakasala.

36 Și acum de aceea, astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel referitor la această cetate, despre care voi spuneți: Va fi dată în mâna împăratului Babilonului prin sabie și prin foamete și prin ciumă:

Ug busa karon, mao kini ang giingon ni Jehova, ang Dios sa Israel, mahatungod niining ciudara, nga inyong giingon: Kini gitugyan ngadto sa kamot sa hari sa Babilonia pinaagi sa pinuti, ug pinaagi sa gutom, ug pinaagi sa kamatay:

37 Iată, îi voi aduna din toate țările în care i-am alungat în mânia mea și în furia mea și în mare indignare; și îi voi întoarce în acest loc și îi voi face să locuiască în siguranță.

Ania karon, tigumon ko sila gikan sa mga yuta diin ko sila aboga tungod sa akong kasuko, ug sa akong kaligutgut, ug sa dakung kapungot; ug dad-on ko sila pag-usab nganhi niining dapita, ug papuy-on ko sila sa kasigurohan:

38 Și ei vor fi poporul meu și eu voi fi Dumnezeul lor;

Ug sila mahimong akong katawohan, ug ako mahimong ilang Dios:

39 Și le voi da o singură inimă și o singură cale, ca să se teamă de mine pentru totdeauna, pentru binele lor și al copiilor lor după ei;

Ug hatagan ko sila ug usa ka kasingkasing, ug usa ka alagianan, aron sila mangahadlok kanako sa walay katapusan, alang sa ilang kaayohan, ug sa ilang mga anak nga mosunod kanila:

40 Și voi face un legământ veșnic cu ei, că nu mă voi întoarce de la ei, pentru a le face bine; și voi pune frica mea în inimile lor, ca să nu se depărteze de mine.

Ug buhaton ko ang walay-katapusang tugon uban kanila, nga ako dili motalikod sa pagsunod kanila, sa pagbuhat ug kaayohan kanila; ug ibutang ko ang akong kahadlok sulod sa ilang mga kasingkasing, aron sila dili mobiya kanako.

41 Da, mă voi bucura de ei pentru a le face bine și îi voi sădi în această țară într‑adevăr cu toată inima mea și cu tot sufletul meu.

Oo, ako magmalipayon tungod kanila sa pagbuhat kanila ug kaayohan, ug itanum ko sila niining yutaa sa pagkatinuod uban ang bug-os ko nga kasingkasing ug ang bug-os ko nga kalag.

42 Pentru că astfel spune DOMNUL: Precum am adus tot acest mare rău asupra acestui popor, tot astfel voi aduce asupra lor tot binele pe care li l-am promis.

Kay mao kini ang giingon ni Jehova: Ingon nga ako maoy nagdala niining tanan nga dagkung kadaut sa ibabaw niining katawohan, busa dad-on ko sa ibabaw nila ang tanang maayo nga gisaad ko kanila.

43 Și câmpuri se vor cumpăra în această țară, despre care voi spuneți: Este pustie fără om sau animal; este dată în mâna caldeenilor.

Ug nag mga uma pagapaliton dinhi niining yutaa, tungod niini ikaw moingon: Maoy usa ka dapit nga biniyaan, walay tawo kun mananap; kini ginahatag ngadto sa kamot sa mga Caldeahanon.

44 Oamenii vor cumpăra câmpuri cu bani și vor semna dovezi și le vor sigila și vor lua martori în țara lui Beniamin și în locurile dimprejurul Ierusalimului și în cetățile lui Iuda și în cetățile munților și în cetățile văii și în cetățile din sud, pentru că voi face pe cei captivi dintre ei să se întoarcă, spune DOMNUL.

Ang mga tawo mamalit ug kaumahan tungod sa salapi, ug motimaan sa mga kalig-onan sa pagpalit, ug pagapatikan nila, ug motawag sila ug mga saksi, diha sa yuta ni Benjamin, ug sa mga dapit nga nagalibut sa Jerusalem, ug sa mga ciudad sa Juda, ug sa mga ciudad sa kabungtoran, ug sa mga ciudad sa walog, ug sa mga ciudad sa Habagatan: kay bakwion ko ang ilang pagkabinihag, nagaingon si Jehova.