Ieremia 31
1 Tot atunci, spune DOMNUL, eu voi fi Dumnezeul tuturor familiilor lui Israel și ei vor fi poporul meu.
Jehova Nyasaye nowacho e kindeno niya, “Anabed Nyasach dhout Israel duto, kendo ginibed joga.”
2 Astfel spune DOMNUL: Poporul care a scăpat de sabie a găsit har în pustie; da, Israel, când eu DOMNUL, am mers să îi dau odihnă.
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: “Jogo motony e ligangla noyud ngʼwono e piny motimo ongoro; anabi mondo ami Israel yweyo.”
3 DOMNUL mi s-a arătat din vechime, spunând: Da, te-am iubit cu o dragoste veșnică; de aceea cu bunătate iubitoare te-am atras.
Jehova Nyasaye nofwenyorenwa chon, kawacho niya: “Aseherou gihera manyaka chiengʼ; aseomou gihera mar ngʼwono.
4 Te voi zidi din nou și tu vei fi zidită, fecioară a lui Israel; vei fi din nou împodobită cu tamburinele tale și vei ieși cu dansurile celor ce se veselesc.
Anageru kendo to bende enogeru, yaye Israel ma nyako ngili. Bende unugo nyiduongeu kendo, mi udhi oko ma umiel gi ilo.
5 Vei mai sădi vii pe munții Samariei: cei ce sădesc vor sădi și le vor mânca precum lucruri obișnuite.
Bende unupidh mzabibu e gode matindo mag Samaria; jopur nopidhgi, kendo ginibed mamor gi olembegi.
6 Căci va fi o zi, când paznicii de pe muntele Efraim vor striga: Ridicați-vă și să urcăm la Sion, la DOMNUL Dumnezeul nostru.
Odiechiengʼ moro nobedie ma jorit noywagi e gode matindo mag Efraim niya, ‘Biuru wadhi Sayun, ir Jehova Nyasaye ma Nyasachwa.’”
7 Căci astfel spune DOMNUL: Cântați cu veselie pentru Iacob și strigați printre mai marii națiunilor; vestiți, lăudați și spuneți: DOAMNE, salvează poporul tău, rămășița lui Israel.
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: “Wer gi ilo ne Jakobo; kog matek ne jotelo madongo mag ogendini. Onego pak magu owinjre, kendo uwachi niya, ‘Yaye Jehova Nyasaye, res jogi, jo-Israel mane otony.’
8 Iată, îi voi aduce din țara nordului și îi voi aduna din ținuturile pământului și cu ei, pe orb și pe șchiop, pe femeia însărcinată și pe cea care suferă durerile nașterii, împreună: o mare adunare se va întoarce aici.
Ne, anakelgi ka gia e piny man yo nyandwat, kendo achokgi ka gia e tungʼ piny ka tungʼ piny duto. Dhano ma galamoro nodwogi motingʼo muofni kod rongʼonde, mine ma yach kod mamuoch kayo.
9 Ei vor veni cu plâns, și cu cereri îi voi conduce; îi voi face să umble pe lângă râurile de ape, într-o cale dreaptă, pe care nu se vor poticni, pentru că eu sunt tată lui Israel; și Efraim este întâiul meu născut.
Giniduogi ka giywak; gini lem sa ma aduogogi. Anatelnegi e bath aore man-gi pi, e kuonde mopie ma ok ginichwanyre, nikech an wuon Israel, kendo Efraim e wuoda makayo.
10 Ascultați cuvântul DOMNULUI, voi națiuni, și faceți-l cunoscut în insulele îndepărtate și spuneți: Cel care a împrăștiat pe Israel îl va aduna și îl va păstra precum un păstor face cu turma sa.
“Winjuru wach Jehova Nyasaye, yaye ogendini, kendo landeuru e kuonde maboyo manie dho nembe: ‘Ngʼama nokeyo jo-Israel nochokgi, kendo enorit rombe kaka jakwath.’
11 Pentru că DOMNUL l-a răscumpărat pe Iacob și l-a răscumpărat din mâna celui mai tare decât el.
Nimar Jehova Nyasaye nokony Jakobo e lwet wasike, kendo enoresgi e lwet jogo matek moloyogi.
12 De aceea vor veni și vor cânta pe înălțimea Sionului și vor curge împreună la bunătatea DOMNULUI, la grâu și la vin și la untdelemn, și la cei tineri din turmă și din cireadă; și sufletul lor va fi ca o grădină udată; și ei nu se vor mai întrista vreodată.
Ginibi kendo ginikogi gi ilo e kuonde motingʼore gi malo mag Sayun; ginibed gi ilo kuom chiwo mabup mar Jehova Nyasaye, ma gin cham, divai manyien kod mo, nyithi rombe kod dhok. Ginichal gi puodho moole pi maber, kendo ok ginibed gi kuyo kendo.
13 Atunci se va bucura fecioara în dans, deopotrivă tinerii și bătrânii împreună; fiindcă voi întoarce jalea lor în bucurie și îi voi mângâia și îi voi face să se bucure, întorcându-i din întristarea lor.
Eka jotich ma nyiri nomiel kendo bed mamor, yawuowi matindo kod joma oti machalre. Analok ywakgi obed mor; anahogi kendo anamigi ilo kar kuyo.
14 Și voi sătura sufletul preoților cu grăsime și poporul meu va fi săturat cu bunătatea mea, spune DOMNUL.
Anami jodolo gik mathoth mongundho, kendo joga nopongʼ, gi chiwo mara mabup,” Jehova Nyasaye owacho.
15 Astfel spune DOMNUL: O voce s-a auzit în Rama, tânguire și plânset amar; Rahela plângea pentru copiii ei, refuzând să fie mângâiată, pentru copiii ei, pentru că nu mai erau.
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: “Dwol winjore Rama, ka goyo nduru, kendo ywak malich, Rael ywago nyithinde kendo odagi ni ok nyal hoye, nikech gisetho.”
16 Astfel spune DOMNUL: Oprește-ți vocea de la plânset și ochii tăi de la lacrimi, pentru că lucrarea ta va fi răsplătită, spune DOMNUL; și ei se vor întoarce înapoi din țara dușmanului.
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: “Lingʼ iwe ywak kendo ywe pi wangʼi, nimar nochuli kuom tichni. Giniduogi ka gia e piny wasigu.” Jehova Nyasaye wacho.
17 Și este speranță în sfârșitul tău, spune DOMNUL, că ai tăi copii vor veni înapoi înăuntrul graniței lor.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Omiyo nitiere geno kuom ndaloni mabiro. Nyithindu nodwogi e pinygi giwegi.
18 Am auzit, într-adevăr, pe Efraim jelindu-se astfel: Tu m-ai pedepsit și eu am fost pedepsit, ca un taur neobișnuit cu jugul; întoarce-mă și mă voi întoarce, pentru că tu ești DOMNUL Dumnezeul meu.
“Adiera asewinjo ywak Efraim: Ne imiya kum ka nyaroya ma lelo, kendo osekuma. Duoga, kendo anaduogi, nikech in Jehova Nyasaye Nyasacha.
19 Într-adevăr, după ce m-am întors, m-am pocăit; și după ce am fost instruit, mi-am lovit coapsa; am fost rușinat, da, chiar încurcat, deoarece am purtat ocara tinereții mele.
Bangʼ kane asebaro, ne akwayo weruok; bangʼ kane wach osedonjona, ne agoyo agoga. Wiya nokuot kendo ne awinjo lit, nikech ne atingʼo wichkuot mar bedona rawera.
20 Este Efraim fiul meu drag? Este el un copil plăcut? Pentru că de când am vorbit împotriva lui, neîncetat îmi tot amintesc de el; de aceea mi s-au tulburat adâncurile pentru el; cu siguranță voi avea milă de el, spune DOMNUL.
Donge Efraim en wuoda makende, nyathi ma amor godo? Kata obedo ni awuoyoga kuome marach, to pod apare. Emomiyo chunya ywage,” an-gi kech kuome, Jehova Nyasaye owacho.
21 Așază-ți semne pe cale, fă-ți grămezi înalte; îndreaptă-ți inima spre drumul cel mare, drumul pe care ai mers: întoarce-te din nou, fecioară a lui Israel, întoarce-te din nou la aceste cetăți ale tale.
“Keturu ranyisi mag yore; keturu gik matayo ji. Paruru yore moriere, yorno miluwo. Duogi, yaye Israel ma nyako ngili, duogi e dalau.
22 Până când vei merge încoace și încolo, tu, fiică decăzută? Pentru că DOMNUL a creat un lucru nou pe pământ: O femeie va învinge un bărbat.
Nyaka karangʼo ma ibiro bayo, yaye nyako maonge adiera? Jehova Nyasaye enochwe gima nyien e piny, dhako nokwak dichwo.”
23 Astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Încă odată ei vor folosi această vorbire în țara lui Iuda și în cetățile lui, când îi voi întoarce din nou din captivitate: DOMNUL să te binecuvânteze, pe tine, locuința dreptății și pe tine, muntele sfințeniei.
Ma e gima Jehova Nyasaye Maratego, ma Nyasach Israel, wacho: “Kagologi gia e twech, joma ni e piny Juda kod dalagi noti gi wechegi kendo ni: ‘Jehova Nyasaye ogwedhu, yaye kar dak maler, yaye got mowal.’
24 Și acolo, agricultorii și cei care ies cu turmele, vor locui împreună, în Iuda și în toate cetățile lui.
Ji nodag kaachiel e kanyakla ei Juda kod miechgi duto, jopur kod jogo mawuotho ka gi kacha gi jambgi.
25 Pentru că am săturat sufletul obosit și am umplut fiecare suflet întristat.
Anami joma ool teko kendo joma chunygi onyosore anajiw.”
26 La aceasta m-am trezit și am privit; și somnul mi-a fost dulce.
Kuom mani ne achiewo kendo ne angʼiyo alworana. To nindo mara nobedona mamit.
27 Iată, vin zilele, spune DOMNUL, când voi semăna casa lui Israel și casa lui Iuda cu sămânță de om și cu sămânță de animal.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Ndalo biro ma anapidhe od Israel kod od Juda gi koth ji kod mar le.
28 Și se va întâmpla, că precum i-am păzit, pentru a smulge și pentru a dărâma și pentru a surpa și pentru a distruge și pentru a chinui; tot astfel voi păzi asupra lor pentru a zidi și pentru a sădi, spune DOMNUL.
Mana kaka ne angʼiyogi mondo apudhgi kendo kethogi, mondo awitgi oko ka atiekogi kendo kelonegi chandruok, anaritgi mondo agergi kendo pidhogi,” Jehova Nyasaye owacho.
29 În acele zile ei nu vor mai spune: Părinții au mâncat aguridă și dinții copiilor s-au strepezit.
“E ndalono ji ok nochak owach kendo niya, “‘Wuone osechamo olembe ma wach-wach, to leke nyithindo ema tho.’
30 Dar fiecare va muri pentru propria lui nelegiuire; oricărui om care mănâncă aguridă, i se vor strepezi dinții.
Makmana, ngʼato ka ngʼato notho nikech richone owuon; ngʼato angʼata mochano olemo ma wach-wach, lake owuon ema notho.”
31 Iată, vin zilele, spune DOMNUL, când voi face un nou legământ cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda:
Jehova Nyasaye wacho niya, “Kinde biro ma anatim singruok manyien gi dhood jo-Israel kod dhood jo-Juda.
32 Nu conform cu legământul pe care l-am făcut cu părinții lor, în ziua în care i-am luat de mână ca să îi scot din țara Egiptului; legământ al meu pe care ei l-au rupt, deși le eram soț, spune DOMNUL;
Singruokno ok nochal gi mano mane atimo gi kweregi, kane amako lwetgi mi atelonegi kagologi e piny Misri, nikech negiketho singruokna, kata obedo nine an chworgi,” Jehova Nyasaye ema owacho.
33 Ci acesta va fi legământul pe care îl voi face cu casa lui Israel: După acele zile, spune DOMNUL, voi pune legea mea în părțile lor ascunse și o voi scrie în inimile lor; și eu voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul meu.
“Ma e singruok ma anatim gi dhood jo-Israel bangʼ ndalogo,” Jehova Nyasaye owacho. “Abiro keto chikena e pachgi kendo ndikogi e chunygi. Anabed Nyasachgi kendo ginibed joga.
34 Și nu vor mai învăța fiecare om pe aproapele său și fiecare om pe fratele său, spunând: Cunoașteți pe DOMNUL, pentru că toți mă vor cunoaște, de la cel mai mic al lor și până la cel mai mare al lor, spune DOMNUL, pentru că voi ierta nelegiuirea lor și nu îmi voi mai aminti păcatul lor.
Koro ngʼato ok nochak opuonj jabathe, kata nyawadgi kowacho ni, ‘Ngʼe Jehova Nyasaye,’ nikech giduto giningʼeya, kochakore ngʼat matinie moloyo nyaka ngʼat maduongʼie moloyo,” Jehova Nyasaye owacho. “Nimar anawenegi timbegi maricho kendo ok anachak apar richogi kendo.”
35 Astfel spune DOMNUL, care dă soarele ca lumină ziua și rânduielile lunii și ale stelelor ca lumină noaptea; care desparte marea când valurile ei răcnesc; DOMNUL oștirilor este numele său:
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho, ngʼatno mayiero chiengʼ mondo orieny godiechiengʼ, machiko dwe gi sulwe mondo orieny gotieno, mamiyo apaka mag nam ruto, Jehova Nyasaye Maratego e nyinge:
36 Dacă acele rânduieli se depărtează dinaintea mea, spune DOMNUL, atunci sămânța lui Israel de asemenea va înceta de la a fi o națiune înaintea mea pentru totdeauna.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Mana ka chikegi olal e wangʼa, e kaka nyikwa Israel nowe bedo oganda e nyima.”
37 Astfel spune DOMNUL: Dacă cerul de deasupra poate fi măsurat și temeliile pământului pot fi cercetate dedesubt, eu de asemenea voi lepăda toată sămânța lui Israel pentru tot ce au făcut ei, spune DOMNUL.
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: “Kane ni polo malo inyalo pim kendo mise mar piny inyalo many, eka anakwed nyikwa Israel nikech gigo duto magisetimo,” Jehova Nyasaye wacho.
38 Iată, vin zilele, spune DOMNUL, când cetatea va fi zidită pentru DOMNUL, de la turnul lui Hananeel până la poarta colțului.
Jehova Nyasaye wacho niya, “Kinde biro, ma dala maduongʼ ibiro gerona kendo, kochakore Kar Ngʼicho Motingʼore gi Malo mar Hananel nyaka e Dhoranga Kona.
39 Și frânghia de măsurat va ieși încă prin fața ei peste dealul Gareb și se va întoarce la Goat.
Tond pimo norie kochakore kanyo tir nyaka e got matin mar Gareb bangʼe ogomo kochiko Goa.
40 Și toată valea trupurilor moarte și a cenușii și toate câmpurile până la pârâul Chedron, până la colțul porții cailor spre est, vor fi sfinte pentru DOMNUL: aceasta nu va mai fi smulsă, nici nu vor mai fi dărâmate pentru totdeauna.
Holono duto mopongʼ gi ringre joma otho kendo kama ipuke buru, kod kuonde duto mokuny duto, nodhi e Holo mar Kidron man yo wuok chiengʼ mochopo nyaka e kona ma Dhoranga Faras, nobed maler ne Jehova Nyasaye. Dala maduongʼni ok nomuki kata kethi.”
