Ieremia 2

1 Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

LEUM GOD El fahk nu sik

2 Mergi și strigă în urechile Ierusalimului, spunând: Astfel spune DOMNUL: Îmi amintesc de tine, de bunătatea tinereții tale, de dragostea din timpul logodirii tale, când m-ai urmat în pustie, într-o țară nesemănată.

in sulkakin mwe fahkak se inge nu sin mwet nukewa in Jerusalem. “Nga esam lupan pwaye ac oaru lom nu sik ke kom srakna mutan fusr, Fuka lupan lungse lom nu sik ke kut tufahna payukyak. Kom tuh fahsrna tukuk in acn mwesis, Sie acn ma soenna oasr ma yok we.

3 Sfânt era Israel pentru DOMNUL și primele roade ale venitului său; toți cei care îl mănâncă vor fi vinovați; răul va veni peste ei, spune DOMNUL.

Israel, kom tuh sriyukla in ma na luk; Kom sie ma mutal nu sik mukena. Nga fah supu mwe keok ac mwe ongoiya Nu faclos nukewa su akkeokye kom. Nga, LEUM GOD, pa fahk ma inge.”

4 Ascultați cuvântul DOMNULUI, voi, casă a lui Iacob și toate familiile casei lui Israel:

Porongo mwe fahkak lun LEUM GOD, kowos fwilin tulik natul Jacob ac sruf lun Israel.

5 Astfel spune DOMNUL: Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în mine, că s-au depărtat de mine și au mers după deșertăciune și au devenit deșerți?

LEUM GOD El fahk: “Ma koluk fuka papa matu tomowos ah konauk in nga? Efu ku elos forla likiyu? Elos alu nu ke ma sruloala ma wangin sripa, Oru elos ekla pac mwet wangin sripa.

6 Nici nu au spus: Unde este DOMNUL care ne-a scos din țara Egiptului, care ne-a condus prin pustie, printr-o țară de deșerturi și de gropi, printr-o țară a secetei și a umbrei morții, printr-o țară prin care nu trecuse nimeni și unde nu locuise niciun om?

Elos tiana nunku keik, Nga ne molelosla liki acn Egypt Ac kololosme sasla yen mwesis; Sie acn turangang ac pukanten luf we, Sie acn pao ac facl in misa, Yen wangin mwet muta we Ac wangin pac mwet fufahsryesr we.

7 Și v-am adus într-o țară roditoare, pentru a mânca rodul ei și bunătatea ei; dar când ați intrat, ați întinat țara mea și ați făcut moștenirea mea o urâciune.

Nga usalosme nu in sie facl kasrup ac wo fohk we, Elos in insewowo ke kosrani we ac ke ma wo pac saya. A elos tuh akkolukyela facl sik; Elos akfohkfokyela facl se su nga sang nu selos.

8 Preoții nu au spus: Unde este DOMNUL? Și cei care mânuiau legea nu m-au cunoscut; păstorii de asemenea au încălcat legea împotriva mea și profeții au profețit prin Baal și au umblat după lucruri care nu sunt de folos.

Mwet tol elos tiana siyuk, ‘LEUM GOD El oasr oya?’ Elos su sasla ke ma sap elos tia eteyu. Mwet kol elos tuyak lainyu. Mwet palu kaskas ke inen Baal, Ac alu nu ke ma sruloala lusrongten.

9 De aceea vă voi implora încă, spune DOMNUL, și pe copiii copiilor voștri îi voi implora.

“Ouinge nga, LEUM GOD, fah akkalemye ma nga lain kowos kac. Nga fah tia tui in lain fwilin tulik nutuwos.

10 De aceea treceți peste insulele Chitimului și vedeți; și trimiteți la Chedar și luați aminte cu atenție și vedeți dacă este un astfel de lucru.

Som nu layen roto, nu ke tuka Cyprus, Ac supwala sie mwet nu layen kutulap nu in facl Kedar. Kowos fah liye lah wangin kain inge nu sikyak meet.

11 Și-a schimbat vreo națiune dumnezeii ei, care totuși nu sunt dumnezei? Dar poporul meu și-a schimbat gloria pentru ceea ce nu este de folos.

Wangin sie mutunfacl nu aolla god la uh, God inge finne tia god pwaye. A mwet luk uh tuh sisyula, God se su akwoyalos, Ac elos forla nu ke god ma tia ku in oru kutena ma nu selos.

12 Fiți înmărmurite, voi cerurilor, la aceasta, și înfricoșați-vă, faceți-vă ca pustiul, spune DOMNUL.

Ke ma inge nga sapkin yen engyeng uh in rarrarak ke mwe aksangeng, In fwefela ac oela,

13 Căci poporul meu a făcut două rele; m-au părăsit, izvorul apelor vii și și-au săpat fântâni, fântâni crăpate, care nu pot ține apă.

Tuh mwet luk elos orala ma koluk luo: Elos forla likiyu, Nga su unon in kof loslos nu selos, Ac elos pukanak lufin kof — Lufin kof su wohn ac tia ku in sruokya kof.

14 Este Israel un servitor? Este el un sclav născut în casă? De ce este el jefuit?

“Israel el tia sie mwet kohs; Tia osweyukla el nu ke moul in kohs. Na efu ku mwet lokoalok lal suk in sruokilya?

15 Leii tineri au răcnit împotriva lui, și au strigat și i-au risipit țara; cetățile lui sunt arse și fără locuitori.

Elos kouyak nu sel oana pusren lion uh. Elos kunausla facl sel, oan mwesasla, Ac siti we musalla ac wanginla mwet muta we.

16 De asemenea copiii lui Nof și ai lui Tahpanes ți-au spart creștetul capului.

Aok, mwet Memphis ac Tahpanhes Elos fukulya sri in ahlunsifal.

17 Nu ți-ai făcut singur aceasta, în aceea că ai părăsit pe DOMNUL Dumnezeul tău, în timp ce el te conducea pe cale?

Israel, kom na pa sifacna oru in upa nu sum! Kom sisyula, LEUM GOD lom, Ke nga tuh pwen kom inkanek uh.

18 Și acum ce ai tu a face pe calea Egiptului, să bei apele din Șihor? Sau ce ai tu a face pe calea Asiriei, să bei apele râului?

Ya oasr ma ac wo nu sum kom fin som nu Egypt In nim kof ke Infacl Nile? Ya oasr ma ac wo nu sum kom fin som nu Assyria In nim kof ke Infacl Euphrates?

19 Propria ta stricăciune te va corecta și decăderile tale te vor mustra; să știi de aceea și vezi că este un rău și amar că l-ai părăsit pe DOMNUL Dumnezeul tău și că frica mea nu este în tine, spune Domnul DUMNEZEUL oștirilor.

Ma koluk lom sifacna ac fah kai kom, Ac forla lom likiyu fah liskomla. Kom ac fah akilen lah sie ma na koluk ac mwen Pa in sisla LEUM GOD lom, Ac tila inse pwaye nu sik. Nga, LEUM GOD Fulatlana ac Kulana, pa fahk ma inge.”

20 Pentru că din vechime ți-am rupt jugul și ți-am rupt legăturile; iar tu ai spus: Nu voi călca legea; când pe fiecare deal înalt și sub fiecare copac verde te plimbi, curvind.

LEUM GOD Fulatlana El fahk, “Israel, kom nuna srunga na muta ye ku luk oemeet me. Kom tiana akosyu ku alu nu sik. Fin mangon eol nukewa, Ac ye sak folfol nukewa Kom tuh alu nu ke god eslap uh.

21 Totuși eu te sădisem ca viță nobilă, o sămânță cu totul bună; cum atunci te-ai schimbat față de mine în planta stricată a unei vițe străine?

Nga yukwikomi oana soko fain sacnsan Ke fita ma wo oemeet. Na liye ma kom ekla nu kac inge! Kom oana soko fain kolukla ac wanginla sripa.

22 Căci chiar dacă te-ai spăla cu silitră și ai folosi mult săpun, totuși nelegiuirea ta este însemnată înaintea mea, spune DOMNUL Dumnezeu.

Kom finne oulkomla ke soap na ku Nga ac srakna liye tuhn fohkfok lun ma koluk lom.

23 Cum poți spune: Nu sunt întinată, nu am mers după Baali? Privește-ți calea în vale, cunoaște ce ai făcut: tu ești o dromaderă iute care își încrucișează căile;

Efu ku kom ku in fahk mu kom tiana aktaekye monum, Ac fahk mu kom tiana wi alu nu sel Baal? Esam lupan ma koluk kom oru infahlfal uh; Ngetang liye ma kom orala inge. Kom oana soko camel mutan lemnak Ma yuwot yume sukok camel mukul,

24 Măgăriță sălbatică obișnuită cu pustia, care adulmecă vântul după plăcerea ei; cine o abate în aprinderea ei? Toți cei care o caută nu se vor obosi; o vor găsi în luna ei.

Sasang nu in yen turangang uh. In pacl el ouinge uh, su ac ku in kutongilya? Camel mukul ma lungse el uh fah tia enenu in sokol, Mweyen el pa ac sokolos.

25 Ferește-ți piciorul de la a fi desculț și gâtul tău de la sete; dar tu ai spus: Nu este speranță, nu, pentru că am iubit străini și după ei voi merge.

Israel, nimet aktotoye niom, Ku lela in paola kapinsrulyom Ke ukweyen god ngia. A kom fahk, ‘Mo! Nga tia ku in forla. Nga lungse god saya uh, ac nga fah ukwalos.’”

26 Precum hoțul se rușinează când este găsit, tot astfel se rușinează casa lui Israel: ei, împărații lor, prinții lor și preoții lor și profeții lor,

LEUM GOD El fahk, “Oana ke sie mwet pisrapasr el ac mwekinla ke ac sruhu el, kowos mwet Israel nukewa ac fah mwekinla pac — tokosra, mwet fulat, mwet tol ac mwet palu lowos.

27 Spunând unui trunchi: Tu ești tatăl meu; și unei pietre: Tu m-ai născut, pentru că ei și-au întors spatele la mine și nu fața; dar în timpul tulburării lor vor spune: Ridică-te și salvează-ne.

Kowos nukewa ac fah mwekinla — kowos su fahk mu sak soko pa papa tomowos ac eot se pa nina kiowos. Ma inge ac sikyak mweyen kowos forla likiyu ac tia nget nu sik. Tusruktu ke pacl se kowos ac sun ongoiya, na kowos ac siyuk nga in tuku ac molikowosla.

28 Dar unde sunt dumnezeii tăi pe care ți i-ai făcut? Să se ridice ei, dacă pot să te salveze în timpul tulburării tale; căci conform numărului cetăților tale sunt dumnezeii tăi, Iuda!

“Pia god ma kowos sifacna taflela nu suwos uh? Pacl kowos ac sun ongoiya, lela elos in molikowosla, elos fin ku! Arulana pusla god lowos, oana pisen siti in acn Judah.

29 Pentru ce vă certați cu mine? Toți ați încălcat legea împotriva mea, spune DOMNUL.

Mea kowos torkaskas kac uh? Efu kowos orekma koluk na lainyu?

30 În zadar am lovit pe copiii voștri; nu au acceptat nicio disciplinare; propria voastră sabie i-a mâncat pe profeții voștri ca un leu nimicitor.

Nga tuh kai kowos, tusruk wanginna sripa mweyen kowos tia lela nga in luti kowos. Kowos uniya mwet palu lowos, oana soko lion sulallal.

31 Voi, această generație, vedeți cuvântul DOMNULUI. Am fost eu un pustiu pentru Israel? O țară a întunericului? Pentru ce spune poporul meu: Noi suntem domni; nu vom mai veni la tine?

Mwet Israel, porongo ma nga fahk uh. Ya nga oana sie acn mwesis nu suwos, oana sie acn lohsr ac sensen? Na efu kowos ku fahk mu kowos ac oru oana lungse lowos, ac kowos ac tiana foloko nu yuruk?

32 Poate o fecioară să își uite podoabele ei, sau o mireasă, îmbrăcămintea ei? Totuși, de zile fără număr, poporul meu m-a uitat.

Ya sie mutan fusr ku in mulkunla mwe naweyuk lal, ku sie mutan akola in marut ku in mulkunla nuknuk in marut lal? Tia ku. Tusruktu nga tia ku in oakla pisen len mwet luk uh mulkinyula.

33 De ce îți îmbunătățești calea pentru a căuta dragoste? De aceea ai învățat și pe cei stricați căile tale.

Kom arulana etu in konauk mukul kom lungse orek pwar se. Finne mutan koluk se, el ku in lutlut sum.

34 De asemenea în poalele hainelor tale este găsit sângele sufletelor săracilor nevinovați; nu am aflat aceasta prin căutare tainică ci pe toate acestea s-a găsit.

Nuknuk lom tuhnla ke srahn mwet sukasrup su wangin mwata, tia ke srahn mwet pisrapasr. “Tusruktu finne ma inge nukewa orek,

35 Totuși tu spui: Pentru că sunt nevinovată, cu siguranță mânia lui se va întoarce de la mine. Iată, te voi certa, pentru că spui: Nu am păcătuit.

a kom srakna fahk mu, ‘Wangin mwetik! LEUM GOD El tiana kasrkusrak sik.’ Tusruktu nga, LEUM GOD, fah kai kom mweyen kom lafwekin lah kom orekma koluk.

36 De ce alergi încoace și încolo atât de mult pentru a-ți schimba calea? De asemenea te vei rușina de Egipt, precum te-ai rușinat de Asiria.

Efu ku arulana fisrasr sum in ikikil nunak lom? Kom ac toasrla sin Egypt, oana ke kom tuh toasrla sin Assyria.

37 Da, tu vei ieși de la el și mâinile tale vor fi pe capul tău, pentru că DOMNUL a respins pe cei în care te încrezi și nu vei prospera în ei.

Kom ac fah forla liki Egypt, ac suwoli ke mwekin. Nga, LEUM GOD, siselosla su kom lulalfongi. Wangin kutena ma wo kom ac eis selos.”