Iacov 1
1 Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos, celor douăsprezece triburi care sunt împrăștiate: Salutare!
James a servant of God and of the Lord Jesus Christ, to the twelve tribes in dispersion sendeth greeting.
2 Socotiți totul a fi bucurie, frații mei, când cădeți în diverse ispitiri,
Account it all joy, my brethren, when ye fall into various trials:
3 Știind că încercarea credinței voastre lucrează răbdare.
knowing this, that the trial of your faith worketh patience;
4 Dar lăsați răbdarea să își aibă lucrarea desăvârșită, ca să fiți desăvârșiți și întregi, nefiind lipsiți în nimic.
but let patience have it's perfect work, that ye may be entirely perfect, failing in nothing.
5 Dar dacă unuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, să o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu generozitate și nu reproșează, și îi va fi dată.
And if any of you lack wisdom, let him ask it of God, who giveth to all men liberally and upbraideth not, and it shall be given him.
6 Dar să ceară în credință, neclătinându-se în nimic. Pentru că cel ce se clatină seamănă cu un val al mării împins de vânt și aruncat încoace și încolo.
But let him ask in faith, nothing doubting; for he that doubteth is like a wave of the sea blown about and tossed by the wind.
7 De aceea să nu gândească omul acela că va primi ceva de la Domnul.
Let not that man think that he shall receive any thing from the Lord.
8 Un om șovăitor este nestatornic în toate căile lui.
A double-minded man is inconstant in all his ways.
9 Dar să se bucure fratele de rând în aceea că el este înălțat.
Let the brother that is low rejoice in his exaltation: but the rich in his humiliation,
10 Iar bogatul în aceea că este înjosit, pentru că va trece ca floarea ierbii.
because as the flower of the grass he shall pass away.
11 Fiindcă a răsărit soarele cu arșița și usucă iarba și floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere: astfel și bogatul se va ofili în căile lui.
For when the sun is risen with it's sultry heat, it drieth up the grass, and the flower of, it falleth, and the beauty of it's appearance is lost: so shall the rich man fade away in his projects.
12 Binecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc.
Happy is the man who sustaineth temptation; for being approved he shall receive the crown of life, which the Lord hath promised to them that love Him.
13 Să nu spună cineva când este ispitit: Sunt ispitit de Dumnezeu. Fiindcă Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău, nici nu ispitește el pe nimeni,
Let no one that is tempted say, I am tempted of God: for God cannot be tempted by evils, and He tempteth no one.
14 Ci fiecare este ispitit, când este atras de propria lui poftă și ademenit.
But every man is tempted, when drawn aside and insnared by his own vehement desire.
15 Apoi, după ce pofta a conceput, naște păcat; iar păcatul, odată înfăptuit, naște moarte.
Then desire having conceived bringeth forth sin, and sin when it is finished bringeth forth death.
16 Nu vă rătăciți preaiubiții mei frați!
Be not therefore deceived, my beloved brethren: for every good gift,
17 Fiecare dar bun și fiecare dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la care nu este schimbare, nici umbră de întoarcere.
and every perfect gift, but no evil one, is from above, and cometh down from the Father of lights, with whom there is no variation, nor shadow of turning:
18 Din voia lui ne-a născut el prin cuvântul adevărului, ca să fim un anumit fel de prime roade ale creaturilor sale.
who hath of his own will begotten us by the word of truth, that we might be a kind of first-fruits of his creatures.
19 De aceea, preaiubiții mei frați, fiecare om să fie grăbit la auzire, încet la vorbire, încet la furie;
Wherefore, my beloved brethren, let every man be swift to hear, slow to speak, slow to wrath:
20 Fiindcă furia unui om nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.
for the wrath of man doth not practise the righteousness of God.
21 De aceea puneți deoparte toată murdăria și revărsarea răutății și primiți cu blândețe cuvântul altoit, care este în stare să vă salveze sufletele.
Laying aside therefore all filthiness, and excess of malice, receive with meekness the implanted word, which is able to save your souls.
22 Fiți așadar înfăptuitori ai cuvântului și nu doar ascultători [ai lui], înșelându-vă pe voi înșivă.
But be doers of the word, and not hearers only, deceiving yourselves.
23 Pentru că dacă vreunul este ascultător al cuvântului și nu înfăptuitor, el este asemănător unui om care își privește fața naturală în oglindă;
For if any be a hearer of the word, and not a doer, he is like a man beholding his natural face in a mirror,
24 Fiindcă se privește pe sine însuși și pleacă și uită imediat ce fel de om era.
who beheld himself, and went away, and immediately forgot what manner of man he was.
25 Dar oricine privește cu atenție în legea desăvârșită a libertății și continuă în ea, el, nefiind un ascultător uituc, ci un înfăptuitor al faptei, acesta va fi binecuvântat în fapta lui.
But he that looketh well into the perfect law of liberty, and continueth therein, being not a forgetful hearer, but a doer of the work, this man shall be blessed in his deed.
26 Dacă cineva printre voi pare să fie religios și nu își înfrânează limba, ci își înșală inima, religia acestuia este deșartă.
If any among you seem to be religious, and bridleth not his tongue, but deceiveth his heart, this man's devotion is vain.
27 Religia pură și neîntinată înaintea lui Dumnezeul și Tatăl este aceasta: A cerceta pe cei fără tată și văduve în nenorocirea lor, și a se ține pe sine însuși nepătat de lume.
Pure and uncorrupt religion before God and our Father is this, to take care of orphans and widows in their affliction, and to keep himself unspotted from the world.
