Iacov 2
1 Frații mei, să nu aveți credința Domnului nostru Isus Cristos, Domn al gloriei, fiind părtinitori.
Hermanos míos, no tengáis la fe de nuestro Señor Jesu Cristo glorioso en acepción de personas.
2 Căci dacă în adunarea voastră ar intra un om cu un inel de aur, în haină strălucitoare, și ar intra și un sărac în haină murdară,
Porque si en vuestra congregación entra algún varón, que trae anillo de oro, vestido de preciosa ropa, y también entra un pobre vestido de vestidura vil,
3 Și ați avea respect față de cel care poartă haina strălucitoare și i-ați spune: Așază-te aici în loc bun; și i-ați spune săracului: Tu stai acolo în picioare, sau, Așază-te aici sub sprijinul piciorului meu,
Y pusiereis los ojos en el que trae la vestidura preciosa, y le dijereis: Tú asiéntate aquí honorífica mente; y dijereis al pobre: Estáte tú allí en pie; o, siéntate aquí debajo del estrado de mis pies:
4 Nu deveniți atunci părtinitori în voi înșivă și judecători ai gândurilor rele?
¿Vosotros, no hacéis ciertamente distinción dentro de vosotros mismos, y sois hechos jueces de pensamientos malos?
5 Dați ascultare preaiubiții mei frați: Nu a ales Dumnezeu pe săracii acestei lumi, [să fie] bogați în credință și moștenitori ai împărăției pe care a promis-o celor ce îl iubesc?
Hermanos míos amados, oíd: ¿No ha elegido Dios los pobres de este mundo, que sean ricos en fe, y herederos del reino que ha prometido a los que le aman?
6 Dar voi îl disprețuiați pe cel sărac. Nu bogații vă oprimă și vă târăsc înaintea scaunelor de judecată?
Mas vosotros habéis afrentado al pobre. ¿Los ricos no os oprimen con tiranía, y ellos mismos os arrastran a los juzgados?
7 Nu blasfemiază ei acel nume virtuos cu care sunteți chemați?
¿No blasfeman ellos el buen nombre que es invocado sobre vosotros?
8 Dacă într-adevăr împliniți legea împărătească conform scripturii: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, bine faceți;
Si ciertamente vosotros cumplís la ley real conforme a la Escritura, es a saber: Amarás a tu prójimo como a ti mismo; bien hacéis;
9 Dar dacă arătați părtinire, comiteți păcat și sunteți condamnați de lege ca și călcători ai legii.
Mas si hacéis acepción de personas, cometéis pecado, y sois acusados de la ley como transgresores.
10 Fiindcă oricine va ține toată legea și totuși se poticnește într-un punct, este vinovat de toate.
Porque cualquiera que hubiere guardado toda la ley, y sin embargo se deslizare en un punto, es hecho culpado de todos.
11 Fiindcă cel ce a spus: Să nu comiți adulter, a spus de asemenea: Să nu ucizi. Iar dacă nu comiți adulter, dar ucizi, te faci călcător al legii.
Porque el que dijo: No cometas adulterio, también ha dicho: No mates. Y si no hubieres cometido adulterio, empero hubieres matado, ya eres hecho transgresor de la ley.
12 Astfel să vorbiți și astfel să faceți, ca unii care vor fi judecați prin legea libertății,
Así hablád, y así obrád como los que habéis de ser juzgados por la ley de libertad.
13 Fiindcă [pentru] cel ce nu a arătat milă judecata va fi fără milă; și mila se bucură asupra judecății.
Porque juicio sin misericordia será hecho a aquel que no hiciere misericordia; y la misericordia se gloría contra el juicio.
14 Care este folosul, frații mei, dacă cineva spune că are credință și nu are fapte? Poate [această] credință să îl salveze?
Hermanos míos, ¿qué aprovechará si alguno dice que tiene fe, y no tiene obras? ¿Podrá la fe salvarle?
15 Și dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de mâncarea zilnică,
Porque si el hermano, o la hermana estuvieren desnudos, o necesitados del mantenimiento de cada día,
16 Iar unul dintre voi ar spune acestora: Plecați în pace, încălziți-vă și săturați-vă, dar nu ați da acestora cele necesare trupului, ce folos?
Y alguno de vosotros les dijere: Id en paz, calentáos, y hartáos, empero no les diéreis las cosas que son necesarias para el cuerpo, ¿qué les aprovechará?
17 Așa și credința, dacă nu are fapte, este moartă, fiind singură.
Así también la fe, si no tuviere obras, es muerta por sí misma.
18 Dar va spune cineva: Tu ai credință și eu am fapte; arată-mi credința ta fără faptele tale și eu îți voi arăta credința mea prin faptele mele.
Mas alguno dirá: Tú tienes fe, y yo tengo obras; muéstrame tu fe sin tus obras; y yo te mostraré mi fe por mis obras.
19 Tu crezi că este un singur Dumnezeu; bine faci; și dracii cred și tremură.
Tú crees que Dios es uno: haces bien: también los demonios lo creen, y tiemblan.
20 Dorești dar să știi, omule deșert, că este moartă credința despărțită de fapte?
¿Mas, oh hombre vano, quieres saber, que la fe sin las obras es muerta?
21 Avraam, tatăl nostru, nu prin fapte a fost declarat drept, când a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar?
Abraham, nuestro padre, ¿no fue justificado por las obras, cuando ofreció a su hijo Isaac sobre el altar?
22 Vezi cum credința lucra împreună cu faptele lui, și prin fapte, credința a fost desăvârșită?
¿ No ves que la fe obró con sus obras, y que por las obras la fe fue perfecta?
23 Și a fost împlinită scriptura care spune: Avraam l-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i s-a atribuit pentru dreptate; și a fost numit prietenul lui Dumnezeu.
Y la Escritura fue cumplida, que dice: Abraham creyó a Dios, y le fue imputado a justicia, y fue llamado el amigo de Dios.
24 Vedeți așadar cum prin fapte este declarat drept omul și nu doar prin credință.
Vosotros, pues, veis, que por las obras es justificado el hombre, y no solamente por la fe.
25 Tot așa și curva Rahab, nu prin fapte a fost declarată dreaptă, când a primit mesagerii și i-a trimis afară pe altă cale?
Semejantemente también Raab la ramera, ¿no fue justificada por obras, cuando recibió los mensajeros, y los echó fuera por otro camino?
26 Căci după cum trupul despărțit de duh este mort, tot așa și credința despărțită de fapte este moartă.
Porque como el cuerpo sin espíritu está muerto, así también la fe sin obras es muerta.
