Iacov 2
1 Frații mei, să nu aveți credința Domnului nostru Isus Cristos, Domn al gloriei, fiind părtinitori.
Mis amigos, como creyentes con fe en nuestro glorioso Señor Jesucristo, ustedes no deben mostrar favoritismo.
2 Căci dacă în adunarea voastră ar intra un om cu un inel de aur, în haină strălucitoare, și ar intra și un sărac în haină murdară,
Imaginen que a su sinagoga llega un hombre usando anillos de oro y ropas finas, y luego entra un hombre pobre vestido de harapos.
3 Și ați avea respect față de cel care poartă haina strălucitoare și i-ați spune: Așază-te aici în loc bun; și i-ați spune săracului: Tu stai acolo în picioare, sau, Așază-te aici sub sprijinul piciorului meu,
Si atienden de manera especial al hombre bien vestido y le dicen: “Por favor, siéntate aquí en esta silla de honor”, mientras que al pobre le dicen: “Siéntate allá, o siéntate en el piso, a mis pies;”
4 Nu deveniți atunci părtinitori în voi înșivă și judecători ai gândurilor rele?
¿acaso no han discriminado y juzgado con razones equivocadas?
5 Dați ascultare preaiubiții mei frați: Nu a ales Dumnezeu pe săracii acestei lumi, [să fie] bogați în credință și moștenitori ai împărăției pe care a promis-o celor ce îl iubesc?
Escuchen, mis queridos amigos: ¿Acaso Dios no eligió a los que el mundo considera pobres para que fueran ricos en su fe en él, y para que heredaran el reino que prometió a quienes lo aman?
6 Dar voi îl disprețuiați pe cel sărac. Nu bogații vă oprimă și vă târăsc înaintea scaunelor de judecată?
Pero ustedes han tratado al pobre de manera vergonzosa. ¿No son los ricos quienes los oprimen y los arrastran a las cortes?
7 Nu blasfemiază ei acel nume virtuos cu care sunteți chemați?
¿Acaso no son ellos quienes insultan el honorable nombre de Aquél a quien pertenecen y los llamó?
8 Dacă într-adevăr împliniți legea împărătească conform scripturii: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, bine faceți;
Si ustedes realmente observan la ley real de la Escritura: “Amarás a tu prójimo como a ti mismo”, entonces hacen bien.
9 Dar dacă arătați părtinire, comiteți păcat și sunteți condamnați de lege ca și călcători ai legii.
Pero si demuestran favoritismo, están pecando. La ley los condena como culpables de su incumplimiento.
10 Fiindcă oricine va ține toată legea și totuși se poticnește într-un punct, este vinovat de toate.
Quien observa todo lo que está en la ley pero incumple una sola parte, es culpable de incumplirla toda.
11 Fiindcă cel ce a spus: Să nu comiți adulter, a spus de asemenea: Să nu ucizi. Iar dacă nu comiți adulter, dar ucizi, te faci călcător al legii.
Dios les dijo que no cometan adulterio, y también les dijo que no maten. De modo que si no cometen adulterio pero matan, de igual modo son quebrantadores de la ley.
12 Astfel să vorbiți și astfel să faceți, ca unii care vor fi judecați prin legea libertății,
Deben hablar y actuar como personas que serán juzgadas por la ley de la libertad.
13 Fiindcă [pentru] cel ce nu a arătat milă judecata va fi fără milă; și mila se bucură asupra judecății.
Todo aquél que no muestra misericordia, será juzgado sin misericordia. ¡Sin embargo, la misericordia triunfa sobre el juicio!
14 Care este folosul, frații mei, dacă cineva spune că are credință și nu are fapte? Poate [această] credință să îl salveze?
Amigos míos, ¿qué de bueno hay en decir que tenemos fe en Dios si no hacemos lo correcto? ¿Puede salvarnos tal “fe”?
15 Și dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de mâncarea zilnică,
Si un hermano o hermana no tiene ropas, o comida para el día,
16 Iar unul dintre voi ar spune acestora: Plecați în pace, încălziți-vă și săturați-vă, dar nu ați da acestora cele necesare trupului, ce folos?
y tú vas y le dices: “¡Que Dios te bendiga! ¡Mantente cálido y disfruta de la comida!” pero no provees lo que esta persona necesita para sobrevivir, ¿qué de bueno hay en eso?
17 Așa și credința, dacă nu are fapte, este moartă, fiind singură.
Porque la fe basada en la confianza en Dios por sí misma está muerta y no sirve para nada si no haces lo recto.
18 Dar va spune cineva: Tu ai credință și eu am fapte; arată-mi credința ta fără faptele tale și eu îți voi arăta credința mea prin faptele mele.
Hay quien podría debatirme: “Tú tienes tu fe en Dios pero yo tengo mis buenas obras”. Pues bien, ¡muéstrame tu fe en Dios sin buenas obras, y yo te mostraré mi fe en Dios con mis buenas obras!
19 Tu crezi că este un singur Dumnezeu; bine faci; și dracii cred și tremură.
¿Tú crees que Dios es un solo Dios? Eso es bueno, pero los demonios también creen en Dios, ¡y se aterran de él!
20 Dorești dar să știi, omule deșert, că este moartă credința despărțită de fapte?
¡Ustedes son necios! ¿No saben que la fe en Dios sin hacer lo recto no tiene sentido?
21 Avraam, tatăl nostru, nu prin fapte a fost declarat drept, când a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar?
¿No fue nuestro Padre Abraham justificado por lo que hizo al ofrecer a su hijo Isaac en un altar?
22 Vezi cum credința lucra împreună cu faptele lui, și prin fapte, credința a fost desăvârșită?
Sepan que su fe en Dios iba de la mano con lo que hizo, y por medio de lo que hizo su fe en Dios fue completa.
23 Și a fost împlinită scriptura care spune: Avraam l-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i s-a atribuit pentru dreptate; și a fost numit prietenul lui Dumnezeu.
De este modo, se cumplió lo que dice la Escritura: “Abraham creyó en Dios, y esto fue considerado como él haciendo el bien, y fue llamado amigo de Dios”.
24 Vedeți așadar cum prin fapte este declarat drept omul și nu doar prin credință.
Vemos entonces que somos justificados por lo que hacemos y no solo por nuestra fe en Dios.
25 Tot așa și curva Rahab, nu prin fapte a fost declarată dreaptă, când a primit mesagerii și i-a trimis afară pe altă cale?
Del mismo modo, ¿no fue justificada Rahab, la prostituta, por lo que hizo cuando cuidó de los mensajeros y los envió luego por un camino distinto?
26 Căci după cum trupul despărțit de duh este mort, tot așa și credința despărțită de fapte este moartă.
Así como el cuerpo está muerto sin el espíritu, la fe en Dios está muerta si no obramos con justicia.
