< Iacov 1 >
1 Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos, celor douăsprezece triburi care sunt împrăștiate: Salutare!
JAMES, a servant of God and of the Lord Jesus Christ, to the twelve tribes which are dispersed, greeting.
2 Socotiți totul a fi bucurie, frații mei, când cădeți în diverse ispitiri,
My brethren, count it all joy when ye fall into various trials;
3 Știind că încercarea credinței voastre lucrează răbdare.
knowing that the proof of your faith produceth patience.
4 Dar lăsați răbdarea să își aibă lucrarea desăvârșită, ca să fiți desăvârșiți și întregi, nefiind lipsiți în nimic.
But let patience have its work perfected, that ye may be perfect and complete, deficient in nothing.
5 Dar dacă unuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, să o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu generozitate și nu reproșează, și îi va fi dată.
But if any man of you be deficient in wisdom, let him ask it of God, who giveth to all men liberally, and upbraideth not and it shall be given him.
6 Dar să ceară în credință, neclătinându-se în nimic. Pentru că cel ce se clatină seamănă cu un val al mării împins de vânt și aruncat încoace și încolo.
But let him ask in faith, harbouring no doubt: for he who is doubtful is like a wave of the sea, driven by the wind, and in constant agitation.
7 De aceea să nu gândească omul acela că va primi ceva de la Domnul.
For let not that man think that he shall receive any thing from the Lord.
8 Un om șovăitor este nestatornic în toate căile lui.
A double-minded man is unsteady in all his ways.
9 Dar să se bucure fratele de rând în aceea că el este înălțat.
Let the brother low in station rejoice in his elevation:
10 Iar bogatul în aceea că este înjosit, pentru că va trece ca floarea ierbii.
but the rich, in his abasement: for as the flower of grass he shall pass away.
11 Fiindcă a răsărit soarele cu arșița și usucă iarba și floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere: astfel și bogatul se va ofili în căile lui.
For the sun arose with fervour, and burnt up the grass, and the flower of it fell off, and the beauty of its appearance was lost: just so the rich man in his course of life shall wither away.
12 Binecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc.
Blessed is the man who patiently supports temptation: for when he is proved, he shall receive the crown of life, which the Lord hath promised to those who love him.
13 Să nu spună cineva când este ispitit: Sunt ispitit de Dumnezeu. Fiindcă Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău, nici nu ispitește el pe nimeni,
Let no man under temptation say, I am tempted of God: for God is incapable of temptation from evils, and he tempteth no man:
14 Ci fiecare este ispitit, când este atras de propria lui poftă și ademenit.
but every person is tempted, when by his own peculiar passion he is born away, and ensnared.
15 Apoi, după ce pofta a conceput, naște păcat; iar păcatul, odată înfăptuit, naște moarte.
Then passion impregnated, bringeth forth sin, and sin reaching its consummation, bringeth forth death.
16 Nu vă rătăciți preaiubiții mei frați!
Be not deceived, my beloved brethren.
17 Fiecare dar bun și fiecare dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la care nu este schimbare, nici umbră de întoarcere.
Every good gift, and every perfect gift, is from above, descending from the father of illuminations, with whom there is no variableness, nor shadow of change.
18 Din voia lui ne-a născut el prin cuvântul adevărului, ca să fim un anumit fel de prime roade ale creaturilor sale.
Of his own choice he produced us by the word of truth, that we might be a sort of first fruit of his creatures.―
19 De aceea, preaiubiții mei frați, fiecare om să fie grăbit la auzire, încet la vorbire, încet la furie;
Wherefore, my beloved brethren, let every man be swift to hear, slow to speak, slow to wrath.
20 Fiindcă furia unui om nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.
For the wrath of man worketh not the righteousness of God.
21 De aceea puneți deoparte toată murdăria și revărsarea răutății și primiți cu blândețe cuvântul altoit, care este în stare să vă salveze sufletele.
Wherefore laying aside all vicious pollution, and the abundance of iniquity, receive with meekness the ingrafted word, which hath power to save your souls.
22 Fiți așadar înfăptuitori ai cuvântului și nu doar ascultători [ai lui], înșelându-vă pe voi înșivă.
But be ye doers of the word, and not hearers only, deceiving yourselves by false reasoning.
23 Pentru că dacă vreunul este ascultător al cuvântului și nu înfăptuitor, el este asemănător unui om care își privește fața naturală în oglindă;
For if any man be a hearer of the word, and not a doer, he is like a man that looks at his natural face in a glass;
24 Fiindcă se privește pe sine însuși și pleacă și uită imediat ce fel de om era.
for he beheld himself, and went away, and immediately forgot what sort of person he was.
25 Dar oricine privește cu atenție în legea desăvârșită a libertății și continuă în ea, el, nefiind un ascultător uituc, ci un înfăptuitor al faptei, acesta va fi binecuvântat în fapta lui.
But he that looketh into the perfect law of liberty, and perseveres, this man not being a forgetful hearer, but a doer of the work, he shall be blessed in his practice.
26 Dacă cineva printre voi pare să fie religios și nu își înfrânează limba, ci își înșală inima, religia acestuia este deșartă.
If any man thinks he is a religious character among you, and bridleth not his tongue, but deceiveth his own heart, this man’s religion is vain.
27 Religia pură și neîntinată înaintea lui Dumnezeul și Tatăl este aceasta: A cerceta pe cei fără tată și văduve în nenorocirea lor, și a se ține pe sine însuși nepătat de lume.
Pure religion and undefiled with God even the Father is this, To pay diligent attention to the orphans and widows in their affliction, and to preserve himself spotless from the world.