Isaia 60

1 Ridică-te, străluceşte, căci lumina ta a venit şi gloria DOMNULUI a răsărit peste tine.

Sorgi, risplendi, poiché la tua luce è giunta, e la gloria dell’Eterno s’è levata su te!

2 Căci, iată, întunericul va acoperi pământul şi întunericul gros poporul; dar DOMNUL va răsări peste tine şi gloria lui va fi văzută peste tine.

Poiché, ecco, le tenebre coprono la terra, e una fitta oscurità avvolge i popoli; ma su te si leva l’Eterno, e la sua gloria appare su te.

3 Şi neamurile vor veni la lumina ta şi împăraţii la strălucirea răsăritului tău.

Le nazioni cammineranno alla tua luce, e i re allo splendore del tuo levare.

4 Ridică-ţi ochii de jur împrejur şi priveşte, toţi se adună împreună, ei vin la tine, fiii tăi vor veni de departe şi fetele tale vor fi îngrijite lângă tine.

Alza gli occhi tuoi, e guardati attorno: tutti s’adunano, e vengono a te; i tuoi figli giungono di lontano, arrivan le tue figliuole, portate in braccio.

5 Atunci vei vedea şi vei curge de bucurie şi inima ta se va teme şi se va lărgi; deoarece plinătatea mării se va întoarce spre tine, forţele neamurilor vor veni la tine.

Allora guarderai e sarai raggiante, il tuo cuore palpiterà forte e s’allargherà, poiché l’abbondanza del mare si volgerà verso te, la ricchezza delle nazioni verrà a te.

6 Mulţimea cămilelor te va acoperi, dromaderii din Madian şi Efa; toţi cei din Seba vor veni, vor aduce aur şi tămâie; şi vor vesti laudele DOMNULUI.

Stuoli di cammelli ti copriranno, dromedari di Madian e d’Efa; quelli di Sceba verranno tutti, portando oro ed incenso, e proclamando le lodi dell’Eterno.

7 Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii Nebaiotului îţi vor servi, se vor urca pe altarul meu şi vor fi bine primiţi, iar casa gloriei mele eu o voi glorifica.

Tutti i greggi di Kedar s’aduneranno presso di te, i montoni di Nebaioth saranno al tuo servizio; saliranno sul mio altare come un’offerta gradita, ed io farò risplender la gloria della mia casa gloriosa.

8 Cine sunt aceştia care zboară ca un nor şi ca porumbeii la porumbarele lor?

Chi mai son costoro che volan come una nuvola, come colombi verso il loro colombario?

9 Da, insulele mă vor aştepta şi mai întâi [vor fi] corăbiile din Tarsis, pentru a aduce pe fiii tăi de departe, argintul şi aurul lor cu ei, pentru numele DOMNULUI Dumnezeul tău şi al Celui Sfânt al lui Israel, deoarece el te-a glorificat.

Son le isole che spereranno in me, ed avranno alla loro testa le navi di Tarsis, per ricondurre i tuoi figliuoli di lontano col loro argento o col loro oro, per onorare il nome dell’Eterno, del tuo Dio, del Santo d’Israele, che t’avrà glorificata.

10 Şi fiii străinilor vor construi zidurile tale şi împăraţii lor îţi vor servi, căci în furia mea te-am lovit, dar în bunăvoinţa mea am avut milă de tine.

I figli dello straniero ricostruiranno le tue mura, e i loro re saranno al tuo servizio; poiché io t’ho colpita nel mio sdegno, ma nella mia benevolenza ha avuto pietà di te.

11 De aceea porţile tale vor fi deschise totdeauna; nu vor fi închise nici ziua, nici noaptea; ca să se aducă la tine tăriile neamurilor şi să fie aduşi împăraţii lor.

Le tue porte saranno sempre aperte; non saran chiuse né giorno né notte, per lasciar entrare in te la ricchezza delle nazioni, e i loro re in corteggio.

12 Fiindcă naţiunea şi împărăţia care nu îţi va servi, va pieri; da, acele naţiuni vor fi în întregime risipite.

Poiché la nazione e il regno che non ti serviranno, periranno: quelle nazioni saranno interamente distrutte.

13 Gloria Libanului va veni la tine, bradul, pinul şi merişorul împreună, pentru a înfrumuseţa locul sanctuarului meu; şi voi face glorios locul picioarelor mele.

La gloria del Libano verrà a te, il cipresso, il platano e il larice verranno assieme per ornare il luogo del mio santuario, ed io renderò glorioso il luogo ove posano i miei piedi.

14 De asemenea fiii celor care te-au chinuit vor veni, plecându-se înaintea ta; şi toţi cei ce te-au dispreţuit se vor prosterna la tălpile picioarelor tale; şi te vor numi: Cetatea DOMNULUI, Sionul Celui Sfânt al lui Israel.

E i figliuoli di quelli che t’avranno oppressa verranno a te, abbassandosi; e tutti quelli che t’avranno disprezzata si prostreranno fino alla pianta dei tuoi piedi, e ti chiameranno “la città dell’Eterno”, “la Sion del Santo d’Israele”.

15 Deşi ai fost părăsită şi urâtă, astfel încât nimeni nu a trecut prin tine, te voi face o maiestate eternă, o bucurie a multor generaţii.

Invece d’esser abbandonata, odiata, sì che anima viva più non passava per te, io farò di te l’orgoglio de’ secoli, la gioia di tutte le età.

16 De asemenea vei suge laptele neamurilor şi vei suge sânul împăraţilor şi vei cunoaşte că eu, DOMNUL, sunt salvatorul tău şi Răscumpărătorul tău, Cel puternic al lui Iacob.

Tu popperai il latte delle nazioni, popperai il seno dei re, e riconoscerai che io, l’Eterno, sono il tuo salvatore, io, il Potente di Giacobbe, sono il tuo redentore.

17 Pentru aramă eu voi aduce aur, şi pentru aur voi aduce argint, şi pentru lemn, aramă, şi pentru pietre, fier; de asemenea voi face pe ofiţerii tăi pace şi pe colectorii de taxe, dreptate.

Invece del rame, farò venire dell’oro; invece del ferro, farò venir dell’argento; invece del legno, del rame; invece di pietre, ferro; io ti darò per magistrato la pace, per governatore la giustizia.

18 Violenţă nu va mai fi auzită în ţara ta, nici risipire nici distrugere între graniţele tale; dar tu vei numi zidurile tale Salvare, şi porţile tale Laudă.

Non s’udrà più parlar di violenza nel tuo paese, di devastazione e di ruina entro i tuoi confini; ma chiamerai le tue mura: “Salvezza”, e le tue porte: “Lode”.

19 Soarele nu îți va mai da lumina ziua, nici luna nu îți va da lumina prin strălucire, ci DOMNUL îţi va fi o lumină veşnică, şi Dumnezeul tău, gloria ta.

Non più il sole sarà la tua luce, nel giorno; e non più la luna t’illuminerà col suo chiarore; ma l’Eterno sarà la tua luce perpetua, e il tuo Dio sarà la tua gloria.

20 Soarele tău nu va mai apune; nici luna ta nu se va retrage, fiindcă DOMNUL va fi a ta veşnică lumină şi zilele jelirii tale se vor sfârşi.

Il tuo sole non tramonterà più, e la tua luna non scemerà più; poiché l’Eterno sarà al tua luce perpetua, e i giorni del tuo lutto saranno finiti.

21 Poporul tău de asemenea, ei toţi vor fi drepţi, vor moşteni ţara pentru totdeauna, lăstarul sădirii mele, lucrarea mâinilor mele, ca eu să fiu glorificat.

Il tuo popolo sarà tutto quanto un popolo di giusti; essi possederanno il paese in perpetuo: essi, che sono il rampollo da me piantato, l’opera delle mie mani, da servire alla mia gloria.

22 Puţinul va deveni o mie şi unul tânăr o naţiune tare; eu, DOMNUL, voi grăbi aceasta la timpul ei.

Il più piccolo diventerà un migliaio; il minimo, una nazione potente. Io, l’Eterno, affretterò le cose a suo tempo.