< Isaia 51 >
1 Daţi-mi ascultare, voi care urmaţi dreptatea, voi care căutaţi pe DOMNUL, priviţi la stânca din care sunteţi ciopliţi şi la gaura gropii din care sunteţi săpaţi.
Listen to me, those of you who follow what is right, and who worship the Lord. Think about the rock from which you were cut, and to the quarry from which you were chiseled.
2 Priviţi la Avraam tatăl vostru şi la Sara care v-a născut, fiindcă l-am chemat doar pe el şi l-am binecuvântat şi l-am înmulţit.
Look back at Abraham your father, and Sarah who gave birth to you. When I called him, he was only one man, but then I blessed him and he had many descendants.
3 Fiindcă DOMNUL va mângâia Sionul, v-a mângâia toate locurile ei risipite; şi va face pustiul ei ca Edenul şi deşertul ei ca grădina DOMNULUI; bucurie şi veselie se vor găsi acolo, mulţumire şi vocea melodiei.
The Lord will care for Zion and feel sorry about all her ruined places. He will make her wilderness like Eden, and her desert areas like the garden of the Lord. People there will have joy and happiness, giving thanks and singing sweet songs.
4 Dă-mi ascultare, poporul meu; şi pleacă urechea la mine, naţiunea mea, fiindcă o lege va ieşi din mine şi voi face să se odihnească judecata mea ca o lumină a poporului.
Pay attention to me, my people; listen to me, my nation: I will send out my law, and my justice will be a light to the nations.
5 Dreptatea mea este aproape; salvarea mea a ieşit şi braţele mele vor judeca poporul; insulele mă vor aştepta şi în braţul meu se vor încrede.
My rule of right will arrive soon. My salvation is coming. My power will bring judgment to the nations. The distant lands are waiting for me and my power.
6 Ridicaţi-vă ochii spre ceruri şi priviţi la pământul de dedesubt, fiindcă cerurile vor dispare ca fumul şi pământul va îmbătrâni ca un veşmânt şi cei ce locuiesc pe el vor muri în acelaşi fel, dar salvarea mea va fi pentru totdeauna şi dreptatea mea nu va fi abolită.
Look up at the heavens, and look down at the earth beneath. The heavens will disappear like smoke, the earth will wear out like old clothes. The people living there will die like flies, but my salvation will last forever, and my way of goodness and right will never be destroyed.
7 Daţi-mi ascultare, voi care cunoaşteţi dreptatea, poporul în a cărui inimă este legea mea; nu vă temeţi de ocara oamenilor, nici nu vă fie frică de dispreţuirile lor.
Listen to me, you who know what's right, and who have really accepted my teachings. Don't be afraid of people's insults—they're just human—or be terrified by their abusive language.
8 Fiindcă molia ca pe un veşmânt îi va mânca şi îi va mânca viermele ca pe o lână, dar dreptatea mea va fi pentru totdeauna şi salvarea mea din generaţie în generaţie.
Moths will eat them up like clothing; bugs will chew through them like wool. But my goodness will last forever, my salvation will endure for all generations.
9 Trezeşte-te, trezeşte-te, îmbracă-te cu tărie, braţ al DOMNULUI; trezeşte-te, ca în zilele de demult, în generaţiile din vechime. Nu eşti tu cel care a tăiat pe Rahab [şi] a rănit dragonul?
Please wake up, wake up! Use your strength, powerful Lord! Act as you used to in olden days, in former generations. Weren't you the one who cut Rahab to pieces, who killed that sea monster?
10 Nu eşti tu acela care ai uscat marea, apele marelui adânc; care ai făcut [din] adâncurile mării o cale de trecere pentru cei răscumpăraţi?
Weren't you the one who dried up the sea, making a way through the deep waters for the redeemed to cross over?
11 De aceea răscumpăraţii DOMNULUI se vor întoarce şi vor veni cu cântare în Sion; şi bucurie veşnică va fi peste capul lor, vor căpăta veselie şi bucurie, iar tristeţea şi jelirea vor fugi.
Those the Lord has set free will return, singing as they enter Jerusalem, wearing crowns of everlasting joy. They are overcome with thankfulness and happiness; sorrow and sadness simply disappear.
12 Eu, eu sunt cel care te mângâie; cine eşti tu, să îţi fie frică de un om care va muri şi de fiul omului care va fi făcut ca iarba;
It's me, yes, I am the one who comforts you. Why should you be afraid of mortals who die just like grass?
13 Şi uiţi pe DOMNUL, făcătorul tău, care a întins cerurile şi a aşezat temeliile pământului; şi te-ai temut continuu în fiecare zi din cauza furiei opresorului, ca şi cum ar fi fost gata să distrugă? Şi unde [este] furia opresorului?
You have forgotten the Lord, your Maker, who stretched out the heavens and who laid the foundations of the earth! That's why you shake with fear all day long, because you're threatened by the anger of those who oppress you, wanting to destroy you. But where are your oppressors and their anger now?
14 Captivul din exil se grăbeşte să fie dezlegat şi să nu moară în groapă, nici pâinea să nu îi se sfârșească.
The prisoners that are bowed down will soon be set free. They're not going to die; they won't go on being hungry.
15 Dar eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care a despărţit marea, a cărei valuri au urlat, DOMNUL oştirilor este numele său.
For I am the Lord your God who whips up the sea so its waves roar. The Lord Almighty is his name.
16 Şi am pus cuvintele mele în gura ta şi te-am acoperit în umbra mâinii mele, ca să sădesc cerurile şi să pun temeliile pământului şi să spun Sionului: Tu eşti poporul meu.
I have told you what to say, and I have protected you with my hand. I created the heavens and founded the earth, and told Zion, “You are my people.”
17 Trezeşte-te, trezeşte-te, ridică-te în picioare, Ierusalime, care ai băut din mâna DOMNULUI paharul furiei lui; ai băut drojdiile paharului cutremurării şi le-ai stors.
Wake up, wake up! Get up, Jerusalem! You have drunk from the cup of the Lord's anger he handed to you. You have drained it down to the bottom of the cup, the drink that makes people stagger around.
18 Nu este nimeni să o călăuzească printre toţi fiii pe care i-a născut; nici să o ia de mână dintre toţi fiii pe care i-a crescut.
Of all your children you had, there's not one left to guide you. Of all the children you raised, there's not one to take you by the hand.
19 Aceste două lucruri au venit la tine; cui îi va părea rău pentru tine? Pustiirea şi distrugerea şi foametea şi sabia; prin cine să te mângâi?
Two tragedies have struck you: devastation caused by famine, and destruction caused by war. Who is going to sympathize with you? Who is going to comfort you?
20 Fiii tăi au leşinat, zac la capătul tuturor străzilor, ca un taur sălbatic într-o plasă, sunt plini de furia DOMNULUI, de mustrarea Dumnezeului tău.
Your children have collapsed, lying in every street like antelopes caught in a trap. They experienced the full anger of the Lord, the condemnation of your God.
21 Ascultă acum, tu cel nenorocit şi îmbătat, dar nu cu vin,
So please listen to this, you poor people, sitting there in a drunken state, but not from drinking wine.
22 Astfel spune Domnul tău DOMNUL şi Dumnezeul tău care pledează în cauza poporului său: Iată, am luat din mâna ta paharul cutremurării, drojdiile paharului furiei mele; nu îl vei mai bea;
This is what your Lord God says, your God, who defends his people's cause: Look! I have taken away from you the cup that made you stagger around. You will never again have to drink from that cup, the cup of my anger.
23 Ci îl voi pune în mâna celor ce te nenorocesc, care au spus sufletului tău: Prosternă-te, să trecem peste tine, iar tu ţi-ai aşternut trupul ca pământul şi ca strada, pentru cei ce au trecut pe deasupra.
Instead I will give that cup to the people who tormented you, to those who said to you, “Lie face down so we can walk all over you.” You had to make your backs like the ground, like a street to be walked on.