< Isaia 5 >
1 Voi cânta preaiubitului meu o cântare a iubitului meu despre via lui. Preaiubitul meu are o vie pe un deal foarte roditor;
Cantaré en Nombre de mi Amado un canto de amor con respecto a su viña. Tuvo mi Amado una viña en una colina fértil.
2 Şi el a îngrădit-o şi i-a adunat pietrele şi a sădit-o cu cea mai aleasă viţă şi a construit un turn în mijlocul ei şi de asemenea a făcut o presă de vin în ea; şi s-a aşteptat să aducă struguri, dar a adus struguri sălbatici.
La cavó, despedregó y plantó una preciada cepa. Construyó una torre en su centro y cavó en ella un lagar. Esperó que diera uvas, pero dio uvas silvestres.
3 Şi acum, voi locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi, vă rog, între mine şi via mea.
Y ahora, oh habitantes de Jerusalén y varones de Judá, juzguen entre Mí y mi viña.
4 Ce se putea face mai mult viei mele iar eu nu i-am făcut? De ce, când am aşteptat să aducă struguri, a adus struguri sălbatici?
¿Qué más se podía hacer a mi viña que Yo no hice en ella? ¿Por qué cuando esperaba que diera uvas dio uvas silvestres?
5 Şi acum, ascultaţi, vă voi spune ce voi face viei mele: Îi voi lua îngrăditura şi va fi mâncată; şi îi voi surpa zidul şi va fi călcată în picioare;
Les mostraré, pues, lo que haré con mi viña. Le quitaré su cerco de tierra apisonada para que sirva de pasto. Derribaré su cerca para que sea pisoteada.
6 Şi o voi lăsa pustiită, nu va fi curăţată, nici săpată şi vor veni mărăcini şi spini, de asemenea voi porunci norilor să nu mai dea ploaie peste ea.
La dejaré desolada. No será podada ni labrada. Le crecerán las zarzas y los espinos. Mandaré a las nubes que no lluevan sobre ella.
7 Căci via DOMNULUI oştirilor este casa lui Israel şi bărbaţii lui Iuda sunt planta desfătării lui, şi el a căutat judecată, dar iată, oprimare; dreptate, dar iată, un strigăt.
Ciertamente la viña de Yavé de las huestes es la Casa de Israel, y los hombres de Judá su planta deliciosa. [Yavé] esperaba equidad, pero ve derramamiento de sangre. [Esperaba] justicia, pero oye un clamor de aflicción.
8 Vai celor ce alătură casă la casă, care aşază câmp cu câmp, până nu mai este loc, ca ei să fie puşi singuri în mijlocul pământului!
¡Ay de los que juntan casa con casa y unen campo con campo, hasta ocuparlo todo y viven ustedes solos en medio de la tierra!
9 În urechile mele a spus DOMNUL oştirilor: Cu adevărat multe case vor fi pustiite, cele mari şi frumoase, vor fi fără locuitori.
Yavé de las huestes dijo a mis oídos: Sus muchas casas serán arrasadas. Sus magníficos palacios quedarán desolados.
10 Da, zece acri de vie vor produce un bat şi sămânţa unui homer va da o efă.
Diez yugadas de viña producirán 22 litros, y 220 kilogramos de semilla producirá 22 litros de grano.
11 Vai celor care se ridică devreme dimineaţa, ca să urmeze băutură tare, care continuă până noaptea, până vinul îi aprinde!
¡Ay de los que se levantan temprano por la mañana a buscar bebida fuerte y se quedan hasta la noche, hasta que los enciende el vino!
12 Şi harpa şi viola, tamburina şi fluierul şi vinul sunt în ospeţele lor, dar ei nu iau aminte la lucrarea DOMNULUI şi nu iau aminte la lucrarea mâinilor lui.
Todo es arpa y salterio, flauta y tamboril, y vino en sus banquetes, pero no consideran lo que dijo Yavé, ni miran la obra de sus manos.
13 De aceea poporul meu este dus în captivitate, deoarece nu are cunoaştere; şi bărbaţii lui demni de cinste sunt înfometaţi şi mulţimile lui uscate de sete.
Por tanto, mi pueblo va a cautividad por falta de entendimiento. Sus hombres honorables perecen de hambre y su multitud se seca de sed.
14 De aceea iadul s-a lărgit pe sine şi şi-a deschis gura fără măsură, şi gloria lor şi mulţimea lor şi fastul lor şi cel ce se bucură, vor coborî în el. (Sheol )
Por eso el Seol ensancha las partes posteriores de su paladar y abre su boca sin medida. Allá baja el esplendor de ellos, su multitud y su alborozo, y el que se regocija en ello. (Sheol )
15 Şi omul rău va fi doborât şi viteazul va fi umilit şi ochii celor îngâmfaţi vor fi umiliţi;
Se humilla el hombre. Es abatido el varón. Son bajados los ojos altivos.
16 Dar DOMNUL oştirilor va fi înălţat în judecată şi Dumnezeu care este sfânt va fi sfinţit în dreptate.
Pero Yavé de las huestes será exaltado en el juicio, el Santo ʼEL mostrará su justicia.
17 Atunci mieii vor paşte după felul lor şi locurile pustiite ale celor graşi le vor mânca străinii.
Los corderos pastarán como en sus propios pastizales. Forasteros y extranjeros comerán en los campos abandonados por los ricos.
18 Vai celor care trag nedreptate cu funiile vanităţii, şi păcat de parcă ar fi cu frânghia unei căruţe;
¡Ay de los que arrastran la iniquidad con cuerdas de vanidad, y el pecado con sogas de carretas!
19 Care spun: Să se grăbească şi să iuţească lucrarea lui, ca să o vedem; şi să se apropie şi să vină sfatul Celui Sfânt al lui Israel, ca să îl cunoaştem!
Que dicen: ¡Venga ya, apresúrese su obra para que la veamos! ¡Que se cumpla ya el plan del Santo de Israel para que lo comprobemos!
20 Vai celor ce numesc răul bine şi binele rău, care pun întuneric pentru lumină şi lumină pentru întuneric, care pun amar pentru dulce şi dulce pentru amar!
¡Ay de los que a lo malo llaman bueno, y a lo bueno, malo, que sustituyen la luz por la oscuridad y la oscuridad por la luz, que presentan lo amargo como dulce y lo dulce como amargo!
21 Vai celor înţelepţi în proprii ochi şi chibzuiţi în propria lor vedere!
¡Ay de los que se consideran sabios, y de los prudentes ante sus propios ojos!
22 Vai celor tari la băut vin şi bărbaţi ai tăriei la amestecat băutură tare,
¡Ay de los valientes para beber vino, y de los fuertes para mezclar bebida fuerte,
23 Care declară drept pe cel stricat pentru răsplată şi îndepărtează dreptatea celui drept de la el!
de los que por soborno absuelven al culpable, y a los inocentes les quitan sus derechos!
24 De aceea aşa cum focul mistuie miriştea şi flacăra consumă pleava, tot aşa rădăcina lor va fi ca putreziciunea şi înflorirea lor se va înălţa precum praful, deoarece au aruncat legea DOMNULUI oştirilor şi au dispreţuit cuvântul Celui Sfânt al lui Israel.
Porque como la lengua de fuego devora el pasto y el rastrojo se consume en la llama, se pudrirá su raíz y su flor se desvanecerá como el polvo, porque desecharon la Ley de Yavé de las huestes y despreciaron la Palabra del Santo de Israel.
25 De aceea se aprinde mânia DOMNULUI împotriva poporului său, şi el şi-a întins mâna împotriva lor şi i-a lovit şi dealurile au tremurat şi trupurile lor moarte au fost sfâşiate în mijlocul străzilor. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
Por esta causa la ira de Yavé se encendió contra su pueblo, extiende su mano contra él y lo hiere. Las montañas se estremecen y sus cadáveres están tendidos en la calle. A pesar de todo, no se aplaca su ira. Su mano sigue extendida.
26 Şi el va ridica un însemn naţiunilor de departe şi le va şuiera de la marginea pământului şi, iată, ei vor veni degrabă cu iuţeală;
Alzará pendón a una nación distante. Silbará para ello desde los fines de la tierra: ¡Miren cómo viene rápida y veloz!
27 Nimeni dintre ei nu va obosi nici nu se va poticni; nimeni nu va moţăi nici nu va dormi; nici brâul coapselor lor nu va fi desfăcut, nici şiretul sandalelor lor nu va fi rupt;
Nadie se cansa ni tropieza. Ninguno se acuesta ni se duerme. No se le afloja el cinturón de su cintura, ni se le rompe la correa de su sandalia.
28 Ei ale căror săgeţi sunt ascuţite şi toate arcurile lor încordate, copitele cailor lor vor fi socotite ca şi cremene şi roţile lor ca un vârtej de vânt;
Sus flechas están afiladas y todos sus arcos entesados. Los cascos de sus caballos son pedernal, y las ruedas de sus carruajes como tempestad.
29 Răcnetul lor va fi ca al unui leu, vor răcni ca leii tineri; da, vor răcni şi vor prinde prada şi o vor duce în siguranţă şi nimeni nu o va elibera.
Su rugido es de león. Ruge como los leoncillos. Gruñe, atrapa la presa y la retiene. Nadie se la arrebata.
30 Şi în acea zi ei vor urla împotriva lor ca urletul mării; şi dacă cineva priveşte spre ţară, iată, întuneric şi întristare, şi lumina este întunecată în cerurile acesteia.
Rugirá sobre él en aquel día como rugido del mar. Si uno mira la tierra, ciertamente hay oscuridad y aflicción. Aun la luz es oscurecida por sus nubes.