Isaia 5

1 Voi cânta preaiubitului meu o cântare a iubitului meu despre via lui. Preaiubitul meu are o vie pe un deal foarte roditor;

Mwen pral chante yon chante pou nou, yon chante sou zanmi m' ak jaden rezen l' lan. Zanmi m' lan te gen yon jaden rezen, sou tèt yon ti mòn ki te gen yon bon venn tè.

2 Şi el a îngrădit-o şi i-a adunat pietrele şi a sădit-o cu cea mai aleasă viţă şi a construit un turn în mijlocul ei şi de asemenea a făcut o presă de vin în ea; şi s-a aşteptat să aducă struguri, dar a adus struguri sălbatici.

Li bat tout tè a, li wete tout wòch ladan l'. Li plante pi bon kalite pye rezen ladan l'. Apre sa, li bati yon ti kay tou won nan mitan jaden an pou veye l'. Li fè yon basen pou kraze rezen yo. Li te kwè jaden an tapral ba li bon rezen. Men, se vye rezen si ase li bay.

3 Şi acum, voi locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi, vă rog, între mine şi via mea.

Lè sa a, zanmi mwen an di: -Nou menm moun lavil Jerizalèm ak moun peyi Jida yo, nou pral di m' kilès nan nou de a, jaden rezen an ak mwen menm, ki antò.

4 Ce se putea face mai mult viei mele iar eu nu i-am făcut? De ce, când am aşteptat să aducă struguri, a adus struguri sălbatici?

Kisa pou m' te fè pou jaden rezen an mwen pa t' fè? Mwen t'ap tann li ban m' bon jan rezen. Poukisa se bann vye rezen si sa yo li donnen?

5 Şi acum, ascultaţi, vă voi spune ce voi face viei mele: Îi voi lua îngrăditura şi va fi mâncată; şi îi voi surpa zidul şi va fi călcată în picioare;

Enben! M'ap fè nou konnen sa mapral fè jaden rezen mwen an. Mwen pral kraze tout lantiray li a pou bèt antre vin manje l', pou yo kraze l' anba pye yo.

6 Şi o voi lăsa pustiită, nu va fi curăţată, nici săpată şi vor veni mărăcini şi spini, de asemenea voi porunci norilor să nu mai dea ploaie peste ea.

M'ap fè l' tounen yon jaden yo piye. Yo p'ap netwaye branch li yo, yo p'ap sekle l' ankò. Zèb pikan ak raje ap fin anvayi l'. Mwen p'ap kite lapli tonbe sou li.

7 Căci via DOMNULUI oştirilor este casa lui Israel şi bărbaţii lui Iuda sunt planta desfătării lui, şi el a căutat judecată, dar iată, oprimare; dreptate, dar iată, un strigăt.

Pèp Izrayèl la, se li ki jaden rezen Seyè a, Bondye ki gen tout pouvwa a. Moun peyi Jida yo, se yo ki bon plan li te plante a. Li t'ap tann yo mache dwat: Yo lage kò yo nan fè lenjistis. Li t'ap tann yo fè sa ki dwat devan je l', men, nan tout peyi a, se rèl malere ase ou tande.

8 Vai celor ce alătură casă la casă, care aşază câmp cu câmp, până nu mai este loc, ca ei să fie puşi singuri în mijlocul pământului!

Madichon pou moun k'ap bati kay sou kay, pou moun k'ap achte tè pou mete sou sa yo genyen deja! Talè konsa, p'ap gen plas pou lòt moun nan peyi a. Yo vle se yo menm ase ki pou rete nan peyi a.

9 În urechile mele a spus DOMNUL oştirilor: Cu adevărat multe case vor fi pustiite, cele mari şi frumoase, vor fi fără locuitori.

Men sèman mwen tande Seyè a, Bondye ki gen tout pouvwa a, fè: Tout kay sa yo gen pou yo tounen mazi. Yo te mèt bèl kou yo bèl, yo te mèt gwo kou yo gwo, p'ap gen moun pou rete ladan yo.

10 Da, zece acri de vie vor produce un bat şi sămânţa unui homer va da o efă.

Jaden rezen ki sou dis kawo tè ap bay yon sèl barik diven. Pou chak dis mamit grenn yo plante, y'a rekòlte yon sèl mamit.

11 Vai celor care se ridică devreme dimineaţa, ca să urmeze băutură tare, care continuă până noaptea, până vinul îi aprinde!

Madichon pou moun k'ap leve granmaten pou yo ale chache gwòg pou yo bwè, pou moun k'ap rete byen ta lannwit pou bwè diven jouk yo sou!

12 Şi harpa şi viola, tamburina şi fluierul şi vinul sunt în ospeţele lor, dar ei nu iau aminte la lucrarea DOMNULUI şi nu iau aminte la lucrarea mâinilor lui.

Lè y'ap fè fèt, se pou gen gita ak bandjo, tanbou ak fif ak barik plen diven. Men, yo pa chache konprann sa Seyè a ap fè, yo pa wè travay l'ap fè a.

13 De aceea poporul meu este dus în captivitate, deoarece nu are cunoaştere; şi bărbaţii lui demni de cinste sunt înfometaţi şi mulţimile lui uscate de sete.

Pèp la pa konn anyen menm. Se poutèt sa y'ap fè yo prizonye, y'ap depòte yo. Grannèg yo pral mouri grangou. Pèp la menm ap mouri swaf dlo.

14 De aceea iadul s-a lărgit pe sine şi şi-a deschis gura fără măsură, şi gloria lor şi mulţimea lor şi fastul lor şi cel ce se bucură, vor coborî în el. (Sheol h7585)

Peyi kote mò yo ye a ap tann yo konsa. L'ap louvri pòtay li yo byen gran pou l' resevwa yo. Se la tout grannèg yo pral desann ansanm ak pèp la k'ap fè bri ak kè kontan. (Sheol h7585)

15 Şi omul rău va fi doborât şi viteazul va fi umilit şi ochii celor îngâmfaţi vor fi umiliţi;

Yo pral trennen tout moun nan labou. Yo pral fè yo wont. Tout moun ki t'ap gonfle lestonmak yo pral bese je yo atè.

16 Dar DOMNUL oştirilor va fi înălţat în judecată şi Dumnezeu care este sfânt va fi sfinţit în dreptate.

Men, Seyè a pral moutre jan li gen pouvwa lè l'a fè sa li gen pou l' fè a. Li pral fè wè jan li se Bondye tout bon ki apa a lè l'a jije pèp li a.

17 Atunci mieii vor paşte după felul lor şi locurile pustiite ale celor graşi le vor mânca străinii.

Toupatou, nan lavil yo, mouton yo ap mache manje zèb tankou nan savann. P'ap gen pak ankò pou angrese bèt. Tout bèt ap lage. Y'ap mache manje toupatou nan lavil la.

18 Vai celor care trag nedreptate cu funiile vanităţii, şi păcat de parcă ar fi cu frânghia unei căruţe;

Madichon pou nou! Nou sitèlman renmen mechanste n'ap fè a, n'ap trennen l' dèyè nou kote nou pase. Peche nou yo te mèt gwo, n'ap rale yo dèyè nou tankou bèt k'ap rale kabwèt!

19 Care spun: Să se grăbească şi să iuţească lucrarea lui, ca să o vedem; şi să se apropie şi să vină sfatul Celui Sfânt al lui Israel, ca să îl cunoaştem!

Y'ap plede di: Se pou Bondye fè vit! Se pou li prese fè sa l'ap fè a pou nou ka wè l'. Se pou Bondye pèp Izrayèl la ki yon Bondye apa prese fè travay li vle fè a, pou nou ka wè sa li gen nan tèt li.

20 Vai celor ce numesc răul bine şi binele rău, care pun întuneric pentru lumină şi lumină pentru întuneric, care pun amar pentru dulce şi dulce pentru amar!

Madichon pou moun ki vle fè byen pase pou mal, mal pase pou byen, pou moun k'ap di fènwa se limyè, limyè se fènwa, pou moun k'ap di bagay anmè dous, bagay dous anmè!

21 Vai celor înţelepţi în proprii ochi şi chibzuiţi în propria lor vedere!

Madichon pou moun ki konprann yo gen konesans, pou moun ki mete nan tèt yo yo gen lespri!

22 Vai celor tari la băut vin şi bărbaţi ai tăriei la amestecat băutură tare,

Madichon pou nou! Lè se boutèy diven pou nou desann, nou pa manke kouraj! Lè se gwòg pike pou nou konpoze, nou pa manke vanyan gason!

23 Care declară drept pe cel stricat pentru răsplată şi îndepărtează dreptatea celui drept de la el!

Men, nou lage moun ki koupab yo pou lajan. Nou pa kite moun k'ap mache dwat yo jwenn jistis.

24 De aceea aşa cum focul mistuie miriştea şi flacăra consumă pleava, tot aşa rădăcina lor va fi ca putreziciunea şi înflorirea lor se va înălţa precum praful, deoarece au aruncat legea DOMNULUI oştirilor şi au dispreţuit cuvântul Celui Sfânt al lui Israel.

Se sa ki fè y'ap disparèt nou sou tè a tankou pay ak zèb chèch ki boule nan dife. Rasin yo ap pouri anba tè. Van ap pran flè yo, l'ap bwote yo ale tankou pousyè, paske yo pa t' koute lòd Seyè a, Bondye ki gen tout pouvwa a, te ba yo. Yo te meprize kòmandman Bondye pèp Izrayèl la te bay.

25 De aceea se aprinde mânia DOMNULUI împotriva poporului său, şi el şi-a întins mâna împotriva lor şi i-a lovit şi dealurile au tremurat şi trupurile lor moarte au fost sfâşiate în mijlocul străzilor. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.

Se sa ki fè tou, Seyè a te fache anpil sou pèp li a. Li te leve men l' sou yo, li frape yo. Lè sa a, mòn yo tranble. Kadav moun mouri yo ap trennen nan mitan lari tankou fatra. Men, se poko sa toujou! Se atò Seyè a move. Li poko fin ak yo.

26 Şi el va ridica un însemn naţiunilor de departe şi le va şuiera de la marginea pământului şi, iată, ei vor veni degrabă cu iuţeală;

Seyè a leve drapo l' pou l' bay siyal la. L'ap rele yon pèp ki byen lwen. L'ap soufle byen fò, l'ap rele moun soti jouk lòt bò nèt, nan dènye bout latè. Gade! Y'ap vole konsa, y'ap kouri vini!

27 Nimeni dintre ei nu va obosi nici nu se va poticni; nimeni nu va moţăi nici nu va dormi; nici brâul coapselor lor nu va fi desfăcut, nici şiretul sandalelor lor nu va fi rupt;

Pa gen yonn ladan yo ki bouke! Pa gen yonn ladan yo ki fè bitay! Yo pa konn sa ki rele kabicha, ale wè dòmi! Ren yo toujou mare. Sapat yo toujou mare byen sere nan pye yo.

28 Ei ale căror săgeţi sunt ascuţite şi toate arcurile lor încordate, copitele cailor lor vor fi socotite ca şi cremene şi roţile lor ca un vârtej de vânt;

Pwent flèch yo taye byen fen. Banza yo tou pare pou tire. Pye chwal yo di kou wòch. Kabwèt yo woule vit tankou van siklòn.

29 Răcnetul lor va fi ca al unui leu, vor răcni ca leii tineri; da, vor răcni şi vor prinde prada şi o vor duce în siguranţă şi nimeni nu o va elibera.

Sòlda yo gwonde tankou fenmèl lyon. Yo rele tankou yon bann ti lyon. Yo gwonde, yo tonbe sou bèt yo pran an, yo pote l' ale. Pa gen moun ki pou rache l' soti nan bouch yo!

30 Şi în acea zi ei vor urla împotriva lor ca urletul mării; şi dacă cineva priveşte spre ţară, iată, întuneric şi întristare, şi lumina este întunecată în cerurile acesteia.

Jou sa a, y'ap gwonde sou pèp Izrayèl la. Y'ap fè bri tankou lanmè lè li move. Voye je, gade peyi a! Se renk fènwa ak tray pou tout moun. Nwaj nwa bouche toupatou nan syèl la!