< Isaia 48 >
1 Ascultaţi aceasta, casă a lui Iacob, care sunteţi numiţi după numele lui Israel şi aţi ieşit din apele lui Iuda, care juraţi pe numele DOMNULUI şi amintiţi despre Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici în dreptate.
[Audite hæc, domus Jacob, qui vocamini nomine Israël, et de aquis Juda existis; qui juratis in nomine Domini, et Dei Israël recordamini non in veritate neque in justitia.
2 Fiindcă se numesc pe ei înşişi după cetatea sfântă şi se sprijină pe Dumnezeul lui Israel; DOMNUL oştirilor este numele său.
De civitate enim sancta vocati sunt, et super Deum Israël constabiliti sunt: Dominus exercituum nomen ejus.
3 Am vestit de la început lucrurile din vechime; şi au ieşit din gura mea şi le-am arătat; le-am făcut dintr-odată şi s-au întâmplat.
Priora ex tunc annuntiavi, et ex ore meo exierunt, et audita feci ea: repente operatus sum, et venerunt.
4 Deoarece am ştiut că tu eşti încăpăţânat şi gâtul tău este un tendon de fier şi sprânceana ta de aramă;
Scivi enim quia durus es tu, et nervus ferreus cervix tua, et frons tua ærea.
5 Ţi-am vestit de la început; înainte să se fi întâmplat ţi-am arătat, ca nu cumva să spui: Idolul meu le-a făcut şi chipul meu cioplit şi chipul meu turnat le-a poruncit.
Prædixi tibi ex tunc; antequam venirent, indicavi tibi, ne forte diceres: Idola mea fecerunt hæc, et sculptilia mea et conflatilia mandaverunt ista.
6 Tu ai auzit; priveşte toate acestea; şi refuzaţi să [le] vestiţi? Ţi-am arătat lucruri noi din acest timp, chiar lucruri ascunse şi nu le-ai cunoscut.
Quæ audisti, vide omnia; vos autem, num annuntiastis? Audita feci tibi nova ex tunc, et conservata sunt quæ nescis.
7 Acum sunt create şi nu de la început; chiar înaintea zilei acesteia nu le-ai auzit; ca nu cumva să spui: Iată, le-am ştiut.
Nunc creata sunt et non ex tunc; et ante diem, et non audisti ea, ne forte dicas: Ecce ego cognovi ea.
8 Da, nu le-ai auzit; da, nu le-ai cunoscut; da, din acel timp când urechea ta nu a fost deschisă, fiindcă am ştiut că te vei purta foarte perfid şi din pântece ai fost numit un încălcător [de lege].
Neque audisti, neque cognovisti, neque ex tunc aperta est auris tua: scio enim quia prævaricans prævaricaberis, et transgressorem ex utero vocavi te.
9 De dragul numelui meu îmi voi amâna mânia şi pentru lauda mea mă voi abţine pentru tine, ca să nu te stârpesc.
Propter nomen meum longe faciam furorem meum, et laude mea infrenabo te, ne intereas.
10 Iată, te-am curăţat, dar nu cu argint; te-am ales în cuptorul de necaz.
Ecce excoxi te, sed non quasi argentum; elegi te in camino paupertatis.
11 De dragul meu, chiar de dragul meu, o voi face, căci cum să fie numele meu murdărit? Şi nu voi da gloria mea altuia.
Propter me, propter me faciam, ut non blasphemer; et gloriam meam alteri non dabo.
12 Daţi-mi ascultare, Iacob şi Israel, cei chemaţi ai mei; eu sunt el; eu sunt cel dintâi, şi cel de pe urmă.
Audi me, Jacob, et Israël, quem ego voco: ego ipse, ego primus, et ego novissimus.
13 Mâna mea de asemenea a întemeiat pământul şi dreapta mea a întins cerurile, când le chem, ele se ridică în picioare împreună.
Manus quoque mea fundavit terram, et dextera mea mensa est cælos; ego vocabo eos, et stabunt simul.
14 Voi toţi, adunaţi-vă şi ascultaţi; cine dintre ei a vestit aceste lucruri? DOMNUL l-a iubit, el îşi va împlini plăcerea asupra Babilonului şi braţul său va fi asupra caldeenilor.
Congregamini, omnes vos, et audite: quis de eis annuntiavit hæc? Dominus dilexit eum, faciet voluntatem suam in Babylone, et brachium suum in Chaldæis.
15 Eu, chiar eu, am vorbit; da, l-am chemat, l-am adus şi îşi va face calea prosperă.
Ego, ego locutus sum, et vocavi eum; adduxi eum, et directa est via ejus.
16 Apropiaţi-vă de mine, ascultaţi aceasta; nu am vorbit în taină de la început; de când au fost aceste lucruri, eu sunt acolo; şi acum Domnul DUMNEZEU şi Duhul său m-a trimis.
Accedite ad me et audite hoc: non a principio in abscondito locutus sum: ex tempore antequam fieret, ibi eram: et nunc Dominus Deus misit me, et spiritus ejus.
17 Astfel spune DOMNUL, Răscumpărătorul tău, Cel Sfânt al lui Israel: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău care te învaţă ce îţi este de folos, care te duce pe calea pe care trebuie să mergi.
Hæc dicit Dominus, redemptor tuus, Sanctus Israël: Ego Dominus Deus tuus, docens te utilia, gubernans te in via qua ambulas.
18 O de ai fi dat ascultare poruncilor mele! Atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta ca valurile mării;
Utinam attendisses mandata mea: facta fuisset sicut flumen pax tua, et justitia tua sicut gurgites maris:
19 Sămânţa ta de asemenea ar fi fost ca nisipul şi urmaşii adâncurilor tale ca pietrişul acesteia; numele său nu trebuia nici stârpit, nici nimicit dinaintea mea.
et fuisset quasi arena semen tuum, et stirps uteri tui ut lapilli ejus; non interisset et non fuisset attritum nomen ejus a facie mea.
20 Ieşiţi din Babilon, fugiţi de caldei, vestiţi cu o voce de cântare, spuneţi aceasta, rostiţi aceasta până la capătul pământului; spuneţi: DOMNUL a răscumpărat pe servitorul său Iacob.
Egredimini de Babylone, fugite a Chaldæis, in voce exsultationis annuntiate: auditum facite hoc, et efferte illud usque ad extrema terræ. Dicite: Redemit Dominus servum suum Jacob.
21 Şi ei nu au însetat când el i-a condus prin pustiuri, a făcut apele să curgă din stâncă pentru ei, a despicat de asemenea stânca şi apele au ţâşnit.
Non sitierunt in deserto, cum educeret eos: aquam de petra produxit eis, et scidit petram, et fluxerunt aquæ.
22 Nu este pace pentru cei stricaţi, spune DOMNUL.
Non est pax impiis, dicit Dominus.]