Isaia 46

1 Bel se îndoaie, Nebo se apleacă, idolii lor au fost puşi pe animale şi pe vite; căruţele voastre au fost greu încărcate; ele sunt o povară pentru vita obosită.

Bel s’écroule, Nébo s’affaisse; on met leurs images sur des animaux, des bêtes de somme; ces idoles que vous portiez sont chargées, comme un fardeau pesant, sur les bêtes fatiguées.

2 Ei se apleacă, se îndoaie împreună; nu pot salva povara, ci ei înşişi sunt duşi în captivitate.

Ils s’affaissent, ils s’écroulent ensemble; ils ne peuvent sauver le fardeau; ils s’en vont eux-mêmes en captivité.

3 Dă-mi ascultare, casă a lui Iacob şi toată rămăşiţa casei lui Israel, voi cei duşi de mine de la naştere şi purtaţi din pântece,

Ecoutez-moi, maison de Jacob, et vous tous, reste de la maison d’Israël, vous dont je me suis chargé dès votre naissance, que j’ai portés dès le sein de votre mère.

4 Şi chiar până la bătrâneţea voastră eu sunt el; şi până la peri albi vă voi purta, eu v-am făcut şi vă voi susţine; chiar eu vă voi purta şi vă voi salva.

Jusqu’à votre vieillesse je serai le même, jusqu’à vos cheveux blancs je vous soutiendrai. Je l’ai déjà fait, et je vous porterai encore; je vous soutiendrai, je vous délivrerai.

5 Cu cine mă veţi asemăna şi mă veţi face egal şi mă veţi compara, pentru a fi asemănători?

A qui me comparerez-vous, et de qui me ferez-vous l’égal? A qui m’assimilerez-vous, que nous soyons pareils?

6 Varsă mult aur din pungă şi cântăresc argint în balanţă şi angajează un aurar; iar el îl face un dumnezeu, ei se pleacă, da, se închină.

Ils tirent l’or de leur bourse, et pèsent l’argent à la balance; ils engagent un fondeur afin qu’il en fasse un dieu, et ils se prosternent et adorent.

7 Îl poartă pe umăr, îl duc şi îl aşază la locul lui şi el stă acolo; din locul lui nu se va mişca, da, cineva va striga la el, totuşi nu îi poate răspunde, nici să îl salveze din tulburarea lui.

Ils le portent sur l’épaule, ils le soutiennent, et vont le poser en son lieu; et il s’y tient sans bouger de sa place. Même lorsqu’on crie vers lui, il ne répond pas, il ne sauve personne de la détresse.

8 Amintiţi-vă aceasta şi arătaţi-vă bărbaţi; aduceţi-vă din nou aminte voi călcătorilor [de lege].

Pensez à cela et montrez-vous hommes; rebelles, prenez-le à cœur,

9 Amintiţi-vă lucrurile din vechime, fiindcă eu sunt Dumnezeu şi nu este altul; eu sunt Dumnezeu şi nu este nimeni ca mine,

rappelez-vous les choses passées des jours d’autrefois. Oui, moi, je suis Dieu, et il n’y en a pas d’autre;

10 Vestind sfârşitul de la început şi din vechime lucrurile care nu sunt încă făcute, spunând: Sfatul meu va sta în picioare şi voi împlini toată plăcerea mea;

je suis Dieu et nul n’est semblable à moi: moi qui, dès le commencement, annonce la fin, et, longtemps à l’avance, ce qui n’est pas encore; qui dis: « Mon dessein subsistera, et je ferai toute ma volonté; »

11 Chemând o pasăre răpitoare din est, pe bărbatul care împlineşte sfatul meu dintr-o ţară îndepărtată; da, am vorbit aceasta, şi o voi face să se întâmple; am hotărât şi voi împlini.

qui de l’Orient appelle l’aigle, d’un pays éloigné l’homme de mon dessein. J’ai parlé, j’accomplirai; j’ai résolu, j’exécuterai!

12 Daţi-mi ascultare, voi cei cu inimă tare, care sunteţi departe de dreptate;

Ecoutez-moi, hommes au cœur opiniâtre, qui êtes loin de la justice.

13 Eu apropii dreptatea mea; nu va fi departe şi salvarea mea nu va întârzia; şi voi pune salvare în Sion pentru Israel, gloria mea.

Je fais approcher ma justice; elle n’est pas loin, et mon salut ne tardera pas; je donnerai le salut à Sion, ma gloire à Israël.