Isaia 46

1 Bel se îndoaie, Nebo se apleacă, idolii lor au fost puşi pe animale şi pe vite; căruţele voastre au fost greu încărcate; ele sunt o povară pentru vita obosită.

Bel wankelt al, en Nebo valt; Hun beelden worden op beesten en ossen gelegd, Getorst en gedragen, een vermoeiende last,

2 Ei se apleacă, se îndoaie împreună; nu pot salva povara, ci ei înşişi sunt duşi în captivitate.

Waaronder allen zich bukken en krommen. Maar ze kunnen hun last niet in veiligheid brengen, Zelf zullen ze in ballingschap gaan!

3 Dă-mi ascultare, casă a lui Iacob şi toată rămăşiţa casei lui Israel, voi cei duşi de mine de la naştere şi purtaţi din pântece,

Huis van Jakob, luister naar Mij, Wie overbleven van Israëls huis, Die sinds hun geboorte door Mij zijn getorst, Gedragen van de moederschoot af!

4 Şi chiar până la bătrâneţea voastră eu sunt el; şi până la peri albi vă voi purta, eu v-am făcut şi vă voi susţine; chiar eu vă voi purta şi vă voi salva.

Tot uw ouderdom ben Ik dezelfde, tot uw grijsheid blijf Ik u torsen. U dragen, zoals Ik gedaan heb, u torsen en redden.

5 Cu cine mă veţi asemăna şi mă veţi face egal şi mă veţi compara, pentru a fi asemănători?

Naast wien soms wilt gij Mij stellen en meten, Op wiens beeld Mij doen lijken?

6 Varsă mult aur din pungă şi cântăresc argint în balanţă şi angajează un aurar; iar el îl face un dumnezeu, ei se pleacă, da, se închină.

Ze schudden goud uit hun buidel, Wegen zilver af op de schaal, Huren een goudsmid, om er een god van te maken, En buigen aanbiddend zich neer.

7 Îl poartă pe umăr, îl duc şi îl aşază la locul lui şi el stă acolo; din locul lui nu se va mişca, da, cineva va striga la el, totuşi nu îi poate răspunde, nici să îl salveze din tulburarea lui.

Ze tillen hem op de schouders En dragen hem rond, Zetten hem neer op een voetstuk: daar staat hij, Hij komt van zijn plaats niet meer af; Hij geeft geen antwoord, als men hem roept, Redt niemand uit zijn ellende.

8 Amintiţi-vă aceasta şi arătaţi-vă bărbaţi; aduceţi-vă din nou aminte voi călcătorilor [de lege].

Denkt daaraan, weest verstandig, rebellen,

9 Amintiţi-vă lucrurile din vechime, fiindcă eu sunt Dumnezeu şi nu este altul; eu sunt Dumnezeu şi nu este nimeni ca mine,

Neemt het ter harte, en herinnert u wat vroeger is gebeurd. Ja, ik ben God, er is geen ander, God, die zijns gelijke niet heeft;

10 Vestind sfârşitul de la început şi din vechime lucrurile care nu sunt încă făcute, spunând: Sfatul meu va sta în picioare şi voi împlini toată plăcerea mea;

Die van de beginne het einde voorzegde, Tevoren, wat nog niet was geschied. Ik spreek: Mijn raadsbesluit zal worden volbracht, Wat Ik gewild heb, breng Ik tot stand;

11 Chemând o pasăre răpitoare din est, pe bărbatul care împlineşte sfatul meu dintr-o ţară îndepărtată; da, am vorbit aceasta, şi o voi face să se întâmple; am hotărât şi voi împlini.

Uit het oosten roep Ik den roofvogel op, Uit verre landen den man van mijn plannen! Zoals Ik gezegd heb, zal Ik het schikken, Zoals Ik besloten heb, zal Ik het doen.

12 Daţi-mi ascultare, voi cei cu inimă tare, care sunteţi departe de dreptate;

Moedelozen, luistert naar Mij, Die u nog ver van het heil meent verwijderd:

13 Eu apropii dreptatea mea; nu va fi departe şi salvarea mea nu va întârzia; şi voi pune salvare în Sion pentru Israel, gloria mea.

Mijn heil doe Ik naderen, het is niet verre meer af, Mijn redding laat zich niet wachten; Aan Sion breng Ik verlossing, Aan Israël mijn glorie!